Newsletter

Vrei să primești noutăți și să fii la curent cu activitatea mea? Pentru a te abona, completează câmpul de mai jos cu adresa ta de email!

  • Home
  • /
  • Travel
  • /
  • Valletta – cea mai mică capitală a Uniunii Europene

Valletta – cea mai mică capitală a Uniunii Europene

 

“Valletta este o creație ideală a unei Renașteri târzii, cu o arhitectură urbană uniformă, inspirată din principiile neoplatonice, cu ziduri fortificate și de bastion modelate în jurul zonei naturale și cu monumente valoroase amplasate în locuri bine alese” – consemnează Comisia de evaluare UNESCO în 1980 atunci când capitala Maltei a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, datorită numeroaselor clădiri istorice care se afla în interiorul orașului.

Fiind unul din cele mai bine conservate orașe fortificate și o adevărată capodoperă arhitecturală, Valletta a fost înscrisă, în anul 1980, pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, datorită numeroaselor clădiri istorice care se află în oraș.

Valletta este capitala Maltei, cea mai mică capitală a Uniunii Europene si primul loc pe care l-am vizitat de cum am ajuns în Malta. Cu o suprafață de doar 0,8 km² și o populație de 6300 locuitori, înregistrează o densitate de 7419 loc./km² asta făcând din acest oraș unul dintre cele mai populate din Europa. Valletta și-a primit numele după fondatorul său, Marele Maestru al Ordinului Sfântului Ioan, respectatul Jean Parisot de la Valette.

Văzută de sus, Valletta pare să fie exact ceea ce este: o fortăreață bine păzită, înconjurată de ziduri înalte

 

Valletta este capitala Maltei, fondată în secolul XVI la ordinul Cavalerilor Ioaniți. O adevărată capodoperă arhitecturală, cu cele mai multe dintre clădiri construite în stil baroque, cu elemente arhitecturale moderne sau neo-clasice în anumite zone. Valletta a devenit capitala Maltei în 1571, la venirea Cavalerilor Ordinului Sfantului Ioan în Malta când aceștia nu au dorit să se stabilească în Mdina, capitala de atunci, considerând că este mai bine să locuiască în port, acolo unde corăbiile lor erau ancorate. Și bine au hotărât, pentru că iată ce a rămas din urma lor.

Fiindcă am aterizat seara târziu, prima zi a fost una pierdută, n-am avut timp decât pentru cazare si o cină frugală. A doua zi, ajunși în stația de autobuz cu plan de a ajunge în satul lui Popeye, am hotărât așa dintr-odată că indiferent ce autobuz va veni primul în acela ne vom urca, iar destinația va fi aceea de la capătul traseului. Zis și făcut, iată că apare un autobuz spre Valletta. Perfect! Oricum trebuia să ajungem aici într-una din zile.

Pornind din stația Fugass, din stațiunea turistică Qawra unde era hotelul meu, drumul până în capitala Maltei a durat în jur de 40 minute (uneori durează jumătate de oră, alteori chiar și o oră), trecând dintr-un oraș în altul, nici nu-mi dădeam seama unde suntem pentru că orașele sunt situate unul în continuarea celuilalt, că-mi dădea impresia unei imense metropole.

Primul contact cu Valletta l-am luat în terminalul de autobuze, unde se afla Fântâna Triton, monument închinat eroilor din cel de-al doilea Război Mondial. Impresionant început!am spus… Aici se află centrul de informații pentru turiști și tot de aici se poate achiziționa abonamentele pentru mijloacele de transport în comun. Un astfel de card, Tallinja Card, Unlimited 7 days pentru călătorii nelimitate pe oricare dintre traseele pe care autobuzele verzi face posibil ușor accesul în toate colțurile insulei. Cardul se poate utiliza și pentru călătoriile cu autobuzele pe insula soră-Gozo. Costul unui astfel de abonament este 21 euro.

 

Fântâna Triton

Autogara din Valletta, punctul terminus unde vrei, nu vrei tot ajungi

Tallinja Card – Nelimitat 7 zile

Ziduriele Vallettei

 

City Gate – Poata de acces pietonală

 

Următoarea mișcare făcută, așa cum era firesc (doar că noi am ajuns întâmplător) a fost să intrăm prin City Gate și am pătruns timid pe strada Republicii, un fel de bulevard principal, flancat de o mulțime de palate și biserici. Habar n-aveam despre această poartă de acces, despre stradă, am luat-o pur și simplu înainte ca printr-un labirint, pentru că era atât de aglomerat, de trebuia să ne strecurăm cu grijă printre grupurile de turiști. Bulevardul Republicii, în malteză Triq Ir-Repubblika este cea mai lungă și cea mai circulată arteră a orașului, principala zonă comercială unde buticuri cu suveniruri și magazine ale celor mai celebre branduri din lume își găsesc cu greu locul printre palate, biserici și muzee în aer liber.

Strada Republicii – principala artera din capitala malteză

….pare a se termina brusc în mare

Cladire nouă, dar păstrează aceeași linie a celor vechi

Valletta va fi în 2018 capitală culturală europeană

Triq Mercante (strada Negustorilor), paralelă cu aglomeratul bulevard reprezintă varianta ideală pentru o plimbare pe-ndelete, putând admira frumusețea orașului și a faimoaselor balcoane colorate. Din aceste doua artere principale, se desprind străduțe foarte înguste cu vedere spre țărm. Datorită structurii sale compacte, este recomandat ca Valletta să fie traversată la pas. În ciuda celor multe străzi abrupte cu mii de trepte din piatră, am urcat și-am coborât de mi-a ieșit limba de un metru. Ca să reziști unui tur al capitalei, este nevoie de condiție fizică, nu glumă. Suprafața ei considerabil de mică de numai 0,8 kmp (80 ha) face posibilă tranzitarea și vizitarea ei chiar și într-o singură zi. Am rămas profund uimită de mărimea acesteia fiind obișnuită cu imensele capitale vizitate anterior, prin care și o săptămână în șir dacă o luam la pas, tot nu apucam să le văd în totalitate.

Valletta nu duce lipsă de clădiri monumentale, obiective istorice și culturale. Un număr însemnat de locuri de interes turistic sunt înghesuite într-un perimetru atât de îngust. Un adevărat muzeu în aer liber, capitala Maltei are nu mai puțin de 320 de monumente, toate aflate la distanță mică unul de altul, astfel încât se pot vedea într-o plimbare prin oraș. Valletta are cea mai mare concentrare de monumente istorice din lume.

Il Palazzo așa cum îi spune locanicii, Palatul Marilor Maeștri, aflat în Piața St. Gorg este acum sediul Parlamentului și al Președinției. Era foarte aglomerat și n-am avut răbdare să-l vizitez pe tot, m-am mulțumit doar cu acea curte interioară care abundă în flori și arbuști ornamentali.

Palatul Marilor Maeștri -exterior

În  Valletta se află mai multe biserici, cea mai remarcabilă fiind Co-Catedrala Sfântului Ioan, în trecut Biserica Cavalerilor cu un exterior destul de auster, dar interiorul este unul de-a dreptul remarcabil. Este considerată “bijuteria” capitalei.

 

Co-Catedrala Sf. Ioan

Teatrul Manoel – cel mai important loc de teatru și de operă de pe insulă, se află peste drum de Palatul Marilor Maeștri și State Building, unde parlamentul și președintele republicii își au reședințele.

Casa Rocca Piccola aflată la numărul 74 pe strada Republicii este un palat care nu impresionează absolut deloc din exterior, abia mi-am dat seama că se află acolo, dar care ne oferă ocazia să intrăm în atmosfera unei case nobiliare malteze. Vis-a vis  de Casa Rocca Piccola se află Muzeul Jucăriilor, un loc indragit în special de cei mici, un loc care-i va fascina încă de la intrare, ce conține jucării începând cu anul 1950. Intrarea costă 3 euro.

Un loc ce nu trebuie ocolit, ar fi și cam greu de omis pentru că se află în capătul străzii Republicii este Fortul St. Elmo. A fost construit inițial în 1552 dar a fost distrus în totalitate în timpul asediului otoman din 1565. Fortul a fost reconstruit din aceeași piatră aurie care se întâlnește în toate construcțiile vechi ale insulei și nu numai.

Vedere de la Fortul St. Elmo

 

Grădinile Barrakka reprezintă o altă atracție de mare interes a orașului, un loc de unde este o priveliste superba asupra portului Valletta, cel mai mare port natural de la Marea Mediterana, locul unde acostează zilnic vase de croazieră superbe.

 

Balcoanele Vallettei – sunt caracteristica dominantă pe oricare dintre străzi, iar culorile lor luminoase dau întotdeauna o stare  de spirit pozitivă. Cea mai mare colecție de balcoane colorate aici se găsesc din moment ce această tendință s-a născut aici în secolul al XVII-lea, în timpul răspândirii stilului baroc, pentru care balconul a fost unul dintre elementele principale. 

Balcoanele sunt într-adevăr unul dintre simbolurile Vallettei, un simbol care atrage și place prin diversitate și culoare. Mă puteți contrazice?

 

 

Sunt foarte multe obiective turistice concentrate în această mică dar cochetă capitală, un oraș cu un puternic iz cavaleresc. Un oraș fortăreață despre care se spune că este construit de gentlemen pentru gentlemen, așa cum este descris în site-ul lor de prezentare. Valletta nu este altceva decât un muzeu în aer liber, o experiență vie a arhitecturii baroce, un monument donat de Cavalerii Ioaniți cu aproape 5 secole în urmă.

Valletta mi-a plăcut foarte mult, m-a impresionat plăcut, e inedită, atât de diferită de celelalte capitale europene, s-a păstrat atât de bine arhitectura cladirilor, iar monumentele culturale sunt atât de bine conservate și promovate. Mi-a plăcut că oriunde mă uitam se găsea de spus o poveste și ce-i cel mai important, chiar se spunea clar și răspicat ca toată lumea să audă. Și se aude bine, stând dovadă numărul mare de turiști care ajung aici, aproximativ 1,6 milioane anual. De trei ori mai mulți turiști vizitează țara anual decât numărul de rezidenți. Turismul generează un important procent de aproximativ 14% la PIB-ul țării.  Maltezii chiar stiu să facă turism din piatră seacă. Nu degeaba în 2018, Valletta va fi capitala europeană culturală. 

 

Pentru a putea face orașul la pas, chiar este nevoie de o condiție fizică bună, la câte trepte sunt nu-i de glumit!

 

După ce am descoperit atâtea obiective turistice, iar pe o parte din ele le-am vizitat, după mii de trepte urcate și străzi abrupte de coborât, o relaxare la una dintre cafenele șic aflate pe celebra de acum stradă a Republicii a fost dumnezeiască. O bere malteză, Cisk, cu spumă densă si usor amăruie sau un Kinnie  răcoritor cu gheață sunt alegerea perfectă într-un astfel de cadru. Kinnie, pentru cei care nu știu este bautura emblematică a Maltei, o variantă de “Cola” ușor amară, obținută din portocale amare și mai multe feluri de ierburi aromatice.

Kinnie – băutura emblematică a maltezilor. Un altfel de “Cola”

 

Berea maltezilor – Cisk

 

 

Cum să simți atmosfera boemă din capitala malteză altfel decât în prezența unui ghid  și al unui grup de turiști pisălogi?

  • Mergi pe jos! Cât de mult se poate, cât te țin picioarele! Oricum Valletta este în cea mai mare parte a ei doar pietonală;
  • Admiră clădirile vechi, toate realizate din acea piatră de culoarea mierii, majoritatea construite încă din secolul al XVI-lea dar atât de bine conservate și încă locuite;
  • Admiră balcoanele Vallettei, sunt specifice Maltei, iar aici se găsește cea mai mare concentrație de astfel de balcoane colorate. Aproape orice clădire este docorată cu un astfel de element, dar cel mai frumos dintre ele, se poate vedea pe Palazzo, pe strada principală
  • Oprește-te la o terasă pe bulevardul Republicii și bea o bere  sau un Kinnie, iar dacă vi se face foame, iepurele ar trebui încercat în primul rând; alături de iepure, peștele și fructele de mare sunt omniprezente, ori o pizza malteză, de ce nu?
  • Pastizzi un fel de pateuri ceva mai mari ca cele de la Fornetti, cu umplututi diverse (carne, brânză ori mazăre) pot fi alegerea unei gustări pentru turul vostru pe străzile înguste ale Vallettei; se găsesc peste tot și costă în jur de 50 cenți/bucata
  • Dă dovadă că ai o formă fizică demnă de invidia tuturor și aventurează-te pe acele străzi abrupte, sau pe scările al căror capăt nu se vede. Chiar dacă forma ta fizică nu este grozavă, măcar încearcă!
  • Oprește-te pe faleză și admiră pur și simplu marea. Dintre zidurile Fortului St. Elmo sau din Gradinile Barrakka, priveliștile îti taie răsuflarea cu adevarat

 

Valletta reprezintă unul dintre acele locuri care-mi va rămâne în memorie pentru totdeauna, datorită arhitecturii și numeroaselor clădiri istorice care se afla în interiorul orașului. Nu sunt eu vreo mare cunoscătoare în domeniu, dar pur și simplu mi-a plăcut. Enorm!

 

Voi ați vizitat Valletta? Cu ce amintiri frumoase ați rămas?

Despre Malta, articolele continuă, așa că stați pe aproape! Iar pentru a fi la curent cu toate noutățile, abonați-vă la newslatter!

 

Floriana – o extensie a Vallettei

Monument închinat celor pierduți în Al Doilea Razboi Mondial

 

Biserica St Publius – Floriana

 

 

 

 

 

 

 

 

Angela este o persoană obișnuită, cu un job full-time și o pasiune colosală pentru călătorii, din care adună o mulțime de experiențe și pe care le împărtășește cu voi!

Leave a Reply

%d bloggers like this: