Îmi place ca atunci când plec în căutare de locuri noi, să profit cât mai mult de timpul de care dispun, să vizitez și să descopăr cât mai multe locuri noi. Cine știe când voi mai ajunge din nou? În general îmi fac lecțiile de acasă, mă documentez și încerc să-mi conturez un oarecare plan, pentru a ști când ajung la destinație pe unde s-o apuc. Bineînțeles, nu întotdeauna planul de acasă se potrivește cu cel din târg, dar măcar am idee ce să fac, ce să vizitez, ce mijloace de transport pot folosi, cât costă. Și totuși, ce-am reușit să vizitez la Roma ?

Roma, sau orașul etern cum mai este ea cunoscută, este un adevărat festin exuberant pentru ochi, suflet, minte și papilele gustative. Roma e plină de locuri care pur și simplu stârnesc curiozitatea oricărui turist venit la vânătoare de astfel de locuri. Și nici nu trebuie să le caute prea mult, că aproape se împiedică de ele la fiecare pas. Roma în sine, spre deosebire de alte metropole europene, e un muzeu în aer liber, cu monumente străvechi, comori de artă și arhitectură, piețe magnifice dominate de fântâni arteziene excepționale.

Roma mustește în istorie și religie în același timp. 

Nu sunt vreo mare pasionată de artă sau istorie, iar când începusem să mă documentez despre ce e de văzut și de făcut în acest oraș, am constatat aproape stupefiată că Roma nu i se adresează unei persoane ca mine. Pretutindeni sunt muzee și galerii, catedrale, foruri romane, vestigii istorice, temple, sculpturi și picturi. Dar eu nu știu mai nimic despre toate acestea! Ce fac eu la Roma? Îmi urla în minte încontinuu această întrebare și colac peste pupăză, începusem să întreb în stânga și-n dreapta pe cei ce fusese deja diverse chestiuni, iar toată lumea îmi spunea: ohhh dar nu-s de ajung 6 zile pentru a vizita Roma!

Ușor, ușor au început să dispară din minte astfel de gânduri confuze, au făcut loc altora, dar cert este că eu îmi doream să merg, să mă bucur măcar de mâncarea bună și de înghețata aceea absolut fantastică, să văd Colosseumul, Vaticanul și încă niscaiva locuri, iar cu restul detaliilor mă voi împăca eu pe parcurs.

Așa că mi-am întocmit o listă cu cele mai importante obiective pentru mine și un traseu, pentru a nu mă întoarce mereu din drum, că de fapt lângă X mai era și Y sau Z. Asta vă sfătuiesc și pe voi să faceți, trebuie să știți ce este primordial pentru voi de vizitat, luați o hartă și încercați să vi le grupați astfel încât într-o anume zi să bifați mai multe locuri amplasate în aceeași zonă.

Vă voi prezenta în cele ce urmează toate acele locuri pe care am reușit să le vizitez în cele 6 zile petrecute la Roma. Nu sunt neapărat în ordine cronologică, asta contează mai puțin, dar cert este că am reușit să văd și să fac tot ce mi-am propus de acasă.

Colosseumul

Așa cum este de așteptat, ca tot turistul de ajunge la Roma, Colosseumul se afla în cap de listă. Tocmai de aceea mi-am și luat Roma Pass. Cardul oferă acces gratuit și rapid la două obiective turistice. Slavă Domnului n-am pierdut mult timp la coadă, dar din ce am văzut, în două zile diferite, la momente din zi diferite, cozile de așteptare nu erau atât de lungi cum știam eu… Am experiență cu statul la cozi. Spre exemplu, la Domul din Milano, am așteptat aproape 3 ore în picioare. Ufff!

La Colosseum se ajunge foarte ușor. Stația de metrou ce-i poartă numele se află la doar două stații distanță de Gara Termini. Iar atunci când am ieșit la suprafață, am dat cu privirea direct spre fabulosul monument vechi de 2000 de ani. N-o să vă spun istoria Colosseumului, pentru că au făcut-o alții înaintea mea, iar unii dintre ei chiar au făcut-o foarte bine, eu nefiind nici măcar în măsură  să fac asta. V-am spus deja, nu sunt AS la istorie, dar câteva idei aveam despre ce-i cu acest “stadion neterminat”.

Iată aici mai multe informații și date istorice despre Colosseum!

Nu pierdeți timp la cozi!

Utilizând Roma Pass, am pătruns repede în interiorul imensului amfiteatru. Doar la controlul de securitate am pierdut câteva minute.  Am făcut un tur iute nivelului inferior, după care am urcat pe trepte la nivelul superior. De aici vizibilitatea este mult mai bună, iar pozele ies excepționale. Am petrecut cred că puțin peste o oră, după care mi-am îndreptat atenția către Forul Roman și Forurile Imperiale. Aici e de privit și contemplat, în rest e … istorie.

!!!  Pentru o vedere panoramică a forului vă recomand să mergeți într-unul din punctele înalte ale acestuia. Unul din ele ar fi pe la Muzeul Capitolin. Este amplasat în spatele marelui monument alb al lui Victor Emanuel.

Am ajuns aici din întâmplare, rătăcind pe străzile din jurul forului. Era unul din momentele acelea când, cu harta-n mână m-am rătăcit! Hihi!!! Am găsit și-o piață locală unde producătorii își vindeau produsele. Astfel am putut să fac o prospecțiune a prețurilor legumelor, fructelor, brânzeturilor sau cărnurilor. Concluzia: raportat la venitul mediu al unui italian, preturile sunt jooss tare, comparativ cu cele de la noi. Iar despre calitate, nici nu mai încape discuție.

Arcul de triumf al lui Constantin

Care-i treaba cu toate arcurile astea? Mi-am spus cândva când am observat că mai prin toate orașele mari găsești câte un astfel de monument. La Paris, Munchen, Barcelona, Mumbai, Chișinău…. Avem și noi în București arcul nostru de triumf. În Roma există 4 astfel de arce de triumf, cel mai impunător fiind de departe cel construit în anul 315, chiar lângă Colosseum, celebrând victoria împăratului Constantin asupra lui Maxentius. Se pare că Arcul lui Constantin este cea mai bine conservată construcție din Antichitate.

Vittoriano

Impresionantul monument alb închinat primului rege al Italiei unificate, m-a lăsat fără respirație. Fără să exagerez,  acest grandios edificiu, nu are cum să nu te lase cu gura căscată, indiferent cât de (ne)cunoscător și (ne)pasionat de artă și arhitectură ai fi. Este pur și simplu senzațional.

Străjuind în Piața Veneția, la capătul Forului Roman, Vittoriano  ce se impune prin mareția și înălțimea lui de peste 70 de metri, mi-a trăiat răsuflarea atunci când l-am putut vedea în toată splendoarea lui. Prima dată când l-am văzut, pentru că de-a lungul zilelor l-am cam văzut zilnic, era o zi superbă, însorită ce mă îndemna parcă să mă așez jos pe pavajul din fața colosului și să-i admir toate detaliile. Bineînțeles, cu Răzvan în preajmă n-am avut ocazia să casc ochii cât aș fi vrut eu, dar slavă Domnului c-am reușit să-l conving să-mi fie alături și să vizităm tot ce-mi propusesem de acasă. A rezistat cu stoicism și-i mulțumesc pentru asta! 🙂

Vittoriano este impunător, e wow, e alb, e mare și se vede chiar și din avion. Nu știu…l-am asemănat cu Casa Poporului a noastră.

Spuneți și voi, cum să nu te impresioneze măreția lui?!

Columna lui Traian

Columna are o semnificație aparte pentru noi românii. Trebuie să vă aduceți aminte de aceasta încă din școala generală. Am învățat despre Columna lui Traian la istorie, încă din primii ani. Situată în proximitatea colosului monument despre care vă povesteam adineaori, columna pare a fi doar un mic detaliu pus acolo pentru decor. Dar nu-i chiar așa. Monumentul are totuși o înălțime de 40 de metri și a fost construită în anul 113, din 18 blocuri masive de marmură de Carrara. Fiecare din acesta cântărind nu mai puțin de 40 de tone. Nu asta impresionează însă la Columna lui Traian. Exteriorul acesteia prevăzut cu grandioasele basoreliefuri sculpatate, în formă de spirală, ce reproduc artistic, sub o formă epică războaiele dintre romani și daci purtate de Traian pentru cucerirea Daciei. Acestea dau valoare Columnei.

Detaliu basorelief de pe Columna lui Traian – Sinuciderea lui Decebal. (Sursa foto: Wikipedia)

Fontana di Trevi

Este cea mai faimoasă și probabil cea mai frumoasă fântână arteziană din întreaga Romă. Se spune că dacă ai fost la Paris și n-ai văzut Turnul Eifel, degeaba ai fost. Cam așa stă treaba și cu această Fontană di Trevi a Romei, celebra fântână în care toți cei veniți aici aruncă un ban și-și pun o dorință.

Micuța piață ce poartă numele fântânei și-o domină, este asaltată de turiști curioși, veniți din toate colțurile lumii. Toți se înghesuiesc la marginea apei pentru a arunca o monedă. Legenda spune că cel ce aruncă o monedă în apă se va întoarce negreșit la Roma. Dar moneda nu se aruncă oricum, ci peste umăr, fiind așezat  cu spatele la fântână. Mi-aduc aminte de un celebru film a cărei acțiune se petrece în orașul etern, “Amor la Roma” dacă nu greșesc, în care una dintre protagoniste intră în apa fântânii și fură un pumn de monede, urmând să fie asaltată de o armată de curtezani, cei care-și aruncaseră dorințele în fântână.

Curiozitate:

Se estimează că în jur de 3000€ se strâng zilnic din monedele aruncate de turiști. Banii sunt donați unei fundații ce ajută nevoiașii Romei.

Nu m-am dat în lături de la obicei, m-am cam chinuit să găsesc un loc liber, m-am așezat cu spatele la fântână și-am aruncat peste umăr o monedă. Și se pare că nu peste foarte mult timp voi reveni la Roma! 🙂

Cam asta a fost prima zi, în care efectiv am dat kilometrajul peste cap, iar ziua s-a terminat cum altfel decât cu o cină copiasă într-unul din multele restaurante din zona Termini. Și cum la fiece pas dai nas în nas cu vreo gelaterie, am sărit de câteva ori pentru a face loc și unei înghețate delicioase. V-am mai spus că înghețata este dumnezeiască în Italia?

În următorul articol vă voi ghida prin Vatican!

Citește și:

La pas prin Roma. Vatican și Castelul Sant’Angelo