fbpx

Newsletter

Alătură-te celorlalți 4.167 de abonați

  • Home
  • /
  • DIVERSE
  • /
  • Despre oboseala din călătorii. Cum fac față drumurilor lungi?
oboseala din călătorii

Despre oboseala din călătorii. Cum fac față drumurilor lungi?

Despre oboseala din călătorii și momentele cele mai obositoare din timpul călătoriilor se vorbește mai puțin. Și pe bună dreptate, acesta este un aspect despre care nu ne face prea mare plăcere să citim. Sună mai mult a lamentare, ceea ce nu-i cazul, pentru că atunci când călătorim (și nu vorbesc aici despre acelea în interes de serviciu), o facem de cele mai multe ori de plăcere. Tot timpul vedem doar partea frumoasă, pozele frumoase, cu peisaje care-ți taie răsuflarea, răsărituri extraordinare, ținute spectaculoase și zâmbete largi, dar aproape niciodată nu vedem vreo poză cu cineva încercănat, rupt de oboseală, cu picioarele umflate sau cu hainele atârnate pur și simplu.

 

Iar dacă nu vorbim despre oboseala din călătorii și despre acele momente mai puțin frumoase, asta nu înseamnă că nu există. Sau că nu ne influențează starea de spirit, de sănătate ori atmosfera generală din perioada ce urmează, când vom lua locurile la pas, vom vizita, vom interacționa cu tot ce ne iese în cale.  Dar nu, nu mă plâng!

 

De ce spun totuși că o călătorie înseamnă și oboseală, nu doar experiențe fascinante, fotografii fabuloase și momente de neuitat?

 

→ pentru că vreau să vizitez cât mai multe locuri în cât mai puțin timp. Dacă tot am ajuns aici! Cine știe dacă se mai ivește ocazia! Doar n-am venit până aici să stau în cameră sau să dorm! Astea sunt cu siguranță printre cele mai folosite replici ale mele. Și probabil cele mai exasperante pentru cei cu care călătoresc. Dar hai că vă place!!!!

pentru că după ce-am dat kilometrajul peste cap cu vizite pe la muzee și diverse obiective, seara vreau sa văd și nu știu ce spectacol de lumini! Știu, uneori îmi  cam stresez prietenii, dar hai că astea se uită și rămânem cu amintirile frumoase. Îmi doresc să văd piramidele luminate!!!!

→ pentru că vreau să prind cea mai bună lumină din zi ca să fac fotografii frumoase. Răsăriturile și apusurile de soare sunt momentele mele preferate ale zilei și rareori se întâmplă să ratez vreun răsărit în vreun loc nou. Măcar odată! Și așa mă trezesc cu cu noaptea-n cap, la 5 dimineața pândesc zorii. Măcar aici nu deranjez pe nimeni 🙂

→ pentru că am de prins avioane și transferuri de făcut. Încerc pe cât posibil să aleg zboruri la ore rezonabile pentru mine și eventual fără escale. Dar de cele mai multe ori prețul unui bilet de avion dictează alegerile, așa că fac un compromis și dau cu câteva sute de € mai puțin pe un bilet, cu o escală mai lungă, eventual trag și o fugă în oraș să iau pulsul, iar de restul banilor mă folosesc pentru diverse experiențe.

 

 

De când mă știu am avut probleme cu somnul în călătorii

 

Nu pot dormi în mijloacele de transport. Pot număra pe degetele de la o mână acele momente în care am reușit să ațipesc timp de câteva clipe. Și asta s-a întâmplat de fiecare dată, după muuuulte ore nedormite, petrecute pe drumuri, prin aer sau aeroporturi.

La fel se întâmplă și atunci când ajungi într-o zonă cu un fus orar diferit față de al României. Am devenit destul de sensibilă cu somnul și chiar și acea oră diferență, atunci când se face trecerea de la ora de iarnă la cea de vară (sau invers), îmi dă o perioadă ceva bătăi de cap.

În general dorm bine, n-am probleme cu somnul, numai atunci când apar ceva schimbari în monotonia zilnică. Și atunci? Cum trec peste aceste drumuri lungi și schimbări care apar?

 

Pe drum, în aer, prin aeroporturi

Mereu i-am invidiat pe cei care dorm precum valiza în gară. Care pur și simplu își sprijină capul de ceva și gata, au adormit. Rareori am putut dormi în mașină/autocar/avion. Iar atunci când s-a întâmplat să mă fure somnul, minunea n-a ținut decât câteva minute.

Îmi aduc aminte de zborul spre Cuba. A fost cel mai lung zbor al meu de până acum: la dus 13 ore (Istanbul-Havana), la întoarcere vreo 12 ore (Caracas – Istanbul). Dar în total, am calculat din momentul în care am plecat de acasă și până am ajuns la destinație, în Havana, au trecut vreo 50 de ore. Timp în care eu n-am adormit decât vreo jumătate de oră, pe zborul cel lung. Și când m-am trezit și-am constatat că mai aveam de petrecut în avion încă vreo 8 ore nu am putut crede.

Vă întrebați de ce am făcut așa mult? Păi: de acasă, din Murighiol și până la Otopeni fac vreo 5 ore. Am zburat până la Roma, aici am avut escală vreo 11 ore, pe care-am transformat-o într-un mini-city break prin capitala italiană. Din Roma am zburat la Istanbul, unde am avut o altă escală de vreo 3 ore și abia după a urmat zborul de 13 ore jumătate până în Cuba.

Cum am rezistat? Nu știu, dar am fost ok. Iar la destinație nici nu m-am culcat (am ajuns în Havana pe la 10 dimineața), am așteptat până seara, ca să prind o noapte întreagă și adaptarea la noul fus orar să-mi fie mai ușoară.

 

Entuziasmul descoperirii unei destinații la care visam de mai bine de 10 ani mă ține în priză. Așa că oboseala din călătorii mai poate aștepta!

 

Când faci ceva din toată inima, toate momentele grele trec mai ușor. E ca-n dragoste: când ești alături de persoana iubită, toate obstacolele sunt ușor de depășit.

Cam aceleași situații și cu zborurile mele spre și dinspre Egipt. Cam toate s-au petrecut pe timpul nopții, ceea ce duce în cazul meu nu doar o noapte pierdută, ci și încă una dinainte. Asemenea și spre Thailanda, cu escala în Doha.

Când am plecat cu autocarul seara din Constanța și am ajuns în Istanbul a doua zi dimineață, mi-am cumpărat de la farmacie niște pastile cu melatonină și valeriană. Absolut nici un efect! Somnifere cred c-ar fi singurele cu efect la mine.

Anul acesta, am parcurs cei aproape 1000 de kilometri dintre Cairo și Aswan cu trenul de noapte. Nu cel cu cușetă, ci cu cel express, cu scaune. Aș fi avut de ales între o cursă de zi, dar mi-am spus că nu pierd o zi pe drum, că poate dorm, că e noapte. Absolut deloc! Unde mai pun la socoteală că am și tras un frig, cum numai prin România lunilor de iarnă am suportat. Egiptenii de când au descoperit aerul condiționat, au blocat comutatorul undeva pe la sub 20 de grade.

 

Sună că mă văicăresc? Nu, nu! Dar mie chiar îmi plac experiențele astea, asltfel nu le-aș fi ales!

Sunt călătorii de plăcere, pe care mi le planific singură și nu-s impuse de cineva. Este într-adevăr obositor, dar sunt rezistentă, iar odată ajunsă la destinație, mă odihnesc pentru câteva ore și după sunt numai bună de făcut kilometri la pas. Nu mă doboară pe mine câteva ore în plus de nesomn. Cam astea și sunt singurele nopți pe care le pierd, pentru că în mod normal, pentru mine, nopțile sunt pentru odihnă. Nu stau la filme, cu stau la televizor, nu merg în club, la nunți, etc…

 

Pentru mine, drumul face parte din călătoria în sine, așa că-l iau ca atare, încerc să trec peste partea aceasta cum pot mai bine și să nu mă cramponez de el

 

 

Ce fac de obicei să reduc oboseala, sau mai bine spus, s-o fac mai ușor de suportat?

Nu funcționează întotdeauna, dar ajută și e bine de știut, poate la voi lucrurile stau ceva mai bine la capitolul acesta!

 

√ Îmi iau ceva de citit!

Niciodată nu-mi lipsește o carte din bagajul de călătorie. Dacă stau o perioadă mai lungă și urmează mai mult zile de leneveală, la soare, îmi iau mai multe cărți. Chiar dacă sunt mai mult adepta cărților tipărite, de cele mai multe ori, când călătoresc mai mult, din lipsă de spatiu în bagaj, iau cu mine cărți în format electronic. La libris.ro chiar și pe elefant.ro găsiți o varietate generoasă de cărți din care aveți ce alege. Eu de aici îmi cumpăr toate cărțile. Apropo, ce ați mai citit interesant în ultima vreme și mi-ați recomanda? Încep să pregătesc provizii pentru iarnă!

√ Îmi iau dopuri de urechi

Nimic nu mă deranjează mai tare atunci când călătoresc decât ceilalți pasageri gălăgioși. Și pentru acest motiv, încerc să evit de ceva vreme, circuitele turistice. Nu sunt eu anti-socială, dar parcă nici nu am chef să discut cu oricine se nimerește a fi lângă mine, ori să fiu nevoită să ascult discuțiile altora. Ori și mai rău, muzica pe care o ascultă unii în autocar/tren.  Dopurile de urechi sunt indispensabile oricărei călătorii. Fie că ești în avion ori ai o cazare într-o zonă cu mult zgomot, așa cum am pățit eu în fix centrul Cairo-ului. Aici, aș adăuga și masca pentru dormit. Găsiți pe acest site o gamă largă de produse utile atunci când sunteți pe drum.

 

oboseala din călătorii

√ Perna de călătorie îmi este indispensabilă

Dacă înainte de a-mi cumpăra una, o vedeam drept un accesoriu în plus, de care să am grija lui și atât, ei bine, acum nu plec fără ea la drumuri mai lungi. Nu e un moft, așa cum aveam și eu impresia. Perna mă ajută să-mi sprijit capul, stau mult mai confortabil, pot să vizionez un film, acolo unde sistemul de divertisment îmi permite, pot să citesc. Sau pur și simplu îmi stă capul confortabil.

√ Am mai multă grijă de ce mănânc și ce beau, înainte dar și în timpul călătoriei

Nu-i deloc plăcut să fii nevoit să mergi la toaletă din jumătate în jumătate de oră, să ai picioarele umflate, să fii balonat ori să ai probleme de digestie, mai ales atunci când ești pe drumuri. Așadar, lichidele consumate se rezumă la apă, alimentele consumate sunt cât mai puțin procesate, cu cât mai puțină sare și evit fructele și legumele, care mi-ar putea face probleme. Am văzut că unii recomandă tot felul de vitamine, suplimente alimentare, etc. Nu mă pricep, n-am cunoștințe în domeniul medical, așa că mă abțin de la astfel de recomandări, la fel cum nici nu dau importanță acelor sfaturi. Astea se primesc de la medic!

√ Port îmbrăcăminte și încălțăminte confortabile

Prefer ca atunci când sunt pe drumuri să pun confortul personal înainte de  tendințe și partea estetică. Mă rog… nu plec nici în echipament sportiv, de altfel nici nu am așa ceva în garderoba mea, dar sucesc situația pe toate părțile, astfel încât comoditatea să primeze.

 

View this post on Instagram

Pur și simplu îi ador♥️🥿 Atunci când călătoresc, aleg întotdeauna încălțări comode, care-mi fac deplasările mai ușoare și cu cât mai puține bătăi de picioare (…și de cap) 🙉 dar în același timp, îmi place să aleg și articole colorate, "ochioase" diferire de ale celorlalți. Iar despre acestea, un lucru știu sigur: nu mai are nimeni vreo pereche ca acestea. Și le ador! 💃👗👠🥿 Mulțumesc din suflet @anghel7739 Sunt superbe!!♥️ am primit o mulțime de aprecieri 😍😍 și le-am purtat peste tot!😊 #angelacalatoreste . . . . . #angelacalatoreste #fashionlover #travel #travelling #traveller #shoes #pinklover #travelblogger #traveladdicted #tarom #istanbul #fashionblogger #fashionista

A post shared by Angela Traveller (@angela_calatoreste) on

 

√ Încerc pe cât posibil, acolo unde situația o permite să călătoresc în afara perioadelor aglomerate.

Nu-mi plac adunările mari de oameni, urăsc să mă chinui să fotografiez ceva, să stau la cozi cu orele, să mă strecor printre hoardele de turiști. Pentru că de obicei acolo unde-i lume multă, e și zgomot pe măsură, evit să călătoresc cu grupuri mari. Cel mult cu prietenii. În felul acesta și atmosfera este una mai călduroasă, dar e și mai și mai sigur din punct de vedere al siguranței personale.

 

 

 

Voi cum stați cu oboseala din călătorii? Puteți dormi când sunteți pe drumuri?

Până la următorul articol, vă aștept comentariile și să îmi spuneți cum funcționează în cazul vostru!

Călătorii fascinante să aveți!

 

24 Comments

  • Almona

    7 octombrie 2019 at 8:26

    Am mers mult cu autocarul, cel mai lung drum, 22 de ore. Am avut noroc că a fost traseu de noapte și am reușit să ațipesc. Nu știu cum aș rezista la zboruri lungi. Mi se pare cumplit să nu pot fuma 10 ore. În avion, nici eu nu beau decât apă.

    Răspunde
  • Raluca

    7 octombrie 2019 at 9:45

    Nici eu nu prea pot dormi in mijloacele de transport si, de obicei, nici in prima zi intr-o destinatie noua. Momentan, cand caut bilete, evit zborurile lungi (inca am sechele dupa cel spre Cuba), dar sper sa imi treaca in curand. Totusi, parca as accepta un zbor de muuulte ore pentru Japonia :).

    Răspunde
  • Alex Popa

    7 octombrie 2019 at 9:47

    Somnul e deosebit de important și sincer, ai grijă de tine, Angela, că nedormitul noaptea, te consumă mai mult ca o zi de exerciții la sală. Personal, ultima oară, București- Barcelona am dormit buștean în avion, și nu sunt decât vreo trei ore și ceva. Nu am nici o problemă cu somnul. Cum spui tu, „unde pun capul…”. Experiențele sunt bune, sunt minunate, dar nu dacă te costă sănătatea. La urma urmei spuneai că vrei să ai cât mai multe experiențe de călătorie…
    Ai grijă și de somnul tău, nu prea mult, doar suficient cât să te menții în formă.
    Nu uita că o nouă călătorie te așteaptă…
    Frumos!
    Trăiește în fiecare zi, Angela!

    Răspunde
    • Angela Călătorește

      7 octombrie 2019 at 13:02

      Îți mulțumesc mult pentru comentariu Alex! Este într-adevăr foarte important să te odihnești suficient cât îți cere organismul. Astfel de nopți pierdute se petrec de obicei doar atunci când călătoresc, în rest… nu le pierd. Nu merg prin cluburi, la petreceri, nunți etc… Numai bine și ție! 🙂

      Răspunde
  • Cristina

    7 octombrie 2019 at 11:56

    Dorm de bubui în orice mijloc de transport, mai puțin dacă e pe serpentine, atunci îs prea ocupată să-mi fie rău pentru a dormi. De multe ori nici nu se ridică avionul de pe pistă și eu am adormit :)))
    Eu îmi fac vacanțele în așa fel încât să alternez zilele de relaxare cu cele super active. Adică după o zi de hiking sau de mers foarte mult, a doua zi probabil merg la people watching la cafenea sau bar sau la spa sau la un muzeu. Am prostul obicei de a petrece de la 3 ore în sus în muzee, dacă ajung la un muzeu cu doar două ore înainte de închidere intru în panică. Am stat odată și 6 ore într-un muzeu în Cambodgia :))

    Sinceră să fiu am sesizat că dacă nu îmi iau și o zi de relaxare între, nu mă mai bucur de destinație și n-o mai simt cu același entuziasm. Un fel de travel fatigue îi zic eu. Exemplu: în Bali am petrecut 3 zile una după alta cu șofer de dimineața până seara, mergând în fiecare zi în altă parte a insulei. Și, deși am văzut lucruri faine, în a treia zi deja mă simțeam prea obosită pentru a înțelege exact ce văd, pentru a rămâne efectiv cu ceva intelectual și emoțional din ceea ce vedeam. Am greșit, trebuia să-mi iau o zi în care să merg la spa și muzeu după două zile de mers într-o parte și alta a insulei. Prefer mai cătinel, dar mai de calitate. Ca la papuci, mai bine am mai puține perechi, dar mă țin mai mult. Așa sunt eu și la călătorii: mai bine văd mai puțin, dar mai pe îndelete.
    Asta nu înseamnă că „my way e the best way”, am prieteni care au o energie drăcească, fac adevărate maratoane în călătorii. Și lor chiar li se potrivește asta, e în natura lor să fie așa.

    Răspunde
    • Angela Călătorește

      7 octombrie 2019 at 13:08

      Într-adevăr: fiecare cu ritmul lui. 6 ore în muzeu? Dumnezeule!!!! rar se întâmplă să petrec ore într-un muzeu, bine.. ce-i drept nici nu am un scop din a le vizita. Te invidiez sincer, în sensul cel mai frumos pentru că poți dormi oricum, oriunde! Ajungi la destinație gata de aventură! Dar uite, vezi, în felul acesta ratezi peisaje și tot felul de întâmplări ce se derulează de-a lungul drumului, pe care eu le surprind 🙂 Mă rog… nu în aer 🙂

      Răspunde
  • Ruxandra

    7 octombrie 2019 at 13:48

    Înainte nu puteam deloc să dorm deloc pe drumuri și parcă și prima noapte era un pic ciudată, dar de câțiva ani este totul fără probleme.
    Din fericire, oricât de obosită aș fi, cât timp sunt plecată, de undeva prin energie. În schimb, când ajung acasă din călătorii, lenevesc două sau trei zile :)))

    Răspunde
  • Mirela Marin

    7 octombrie 2019 at 15:40

    Vai, ce m-ai “lovit” cu articolul acesta!
    Fix a fel mi se întâmplă și mie: nu dorm niciodată, am încercat la un moment dat într-un zbor de noapte să stau doar cu ochii închiși, degeaba. Altă dată, din cauza unei escale de aproape o noapte m-am chinuit tot timpul să ațipesc măcar puțin. Același rezultat, zadarnic.
    Evit să mai iau zboruri cu escală, port încălțăminte/îmbrăcăminte comodă, mă hidratez, și mă odihnesc când ajung la destinație. Chiar dacă “pierd o jumătate de zi, nu-mi fac probleme, renunț în favoarea sănătății.
    Foarte util articolul, mulțumim!

    Răspunde
    • Angela Călătorește

      7 octombrie 2019 at 16:21

      O cană cu lapte, un pahar cu vin roșu, ceva? Nu funcționează nici la tine? Că la mine, deloc.
      Asta e, m-am obișnuit cu gândul că va trebui să mă chinui puțin, dar la destinație recuperez. Iar satisfacțiile??? Cel puțin pe măsura chinului.

      Răspunde
  • Gabriel

    7 octombrie 2019 at 16:09

    Din pacate nu pot sa dorm nici eu in mijloace de transport care nu detin un pat….asa ca am inceput sa caut biletele de avion cu escala ce imi permite sa petrec noaptea intr-un hotel (e si costisitor si consumator de timp acest obicei dar nu am ce face). Uneori nu se poate, deci trebuie sa indur. Alt hint pe care as mai putea sa il dau este sa iei bilete de avion cu escala inspre directia la care doresti sa ajungi (desi posibil sa fie mai scumpe dar mai rapide) – de ex, daca mergi in Asia, e nasol sa zbori Londra/Paris , ca pe urma sa te intorci spre Est (Istanbul, Doha, Dubai sau chiar si Atena/Budapesta sunt okei ca stop intermediar in acest caz). Nu mai car perna (ceva in plus de avut grija mai ales ca oricum nu dorm). Incerc sa calatoresc cat mai light, intrucat dupa o noapte de nesomn, ultimul lucru pe care il doresc e sa trag greutati si mai ales sa le astept la banda de bagaje. Incerc sa-mi aranjez transferurile de la aeroport spre hotel dinaintea plecarii, pentru a nu mai pierde timp odata la destinatie (de asemenea poate fi mai scump decat sa cauti odata ajuns acolo). Am mai facut o chestie (foarte fancy – mi-am promis sa nu o repet), am cumparat o e-visa turistica de 30 de zile ca sa nu mai stau la ghiseul liniei aeriene care-mi oferea VoA de tranzit pentru 24 de ore gratis ca sa pot iesi din aeroport (cat mai repede) sa dorm la hotel. Iar daca este foooarte lung drumul, incerc sa sparg la jumatate calatoria (stop-over sau chiar 2 bilete, depinde f mult de pret) – cu ocazia asta mai vad ceva. Pentru diferenta de fus orar – incerc sa caut bilete prin care ajung la destinatie seara, astfel recuperez si somnul pierdut si incep si ziua urmatoare de dimineata.

    Răspunde
    • Angela Călătorește

      7 octombrie 2019 at 16:19

      Foarte bune alternativele tale, dar din păcate măresc destul de mult bugetul călătoriei. Toate astea înseamnă bani în plus, bani pe care aș prefera să-i folosesc pe experiențe la fața locului. Tocmai de aceea încerc să aloc o perioadă mai lungă, să am și timp să mă odihnesc. Și cum timp în general am, pentru că obișnuiesc să călătoresc iarna, nu stau după un anumit număr de zile de concediu, lungesc cât mai mult călătoria.
      Dacă aș putea găsi și o soluție la problema asta cu somnul, atunci lucrurile ar sta și mai bine.
      Îți mulțumesc pentru comentariu!

      Răspunde
  • Andrada

    7 octombrie 2019 at 16:45

    La mine e mai ușor, ca și în cazul Cristinei. Eu dorm de rup. Că sunt în autobuz, că în avion, că stau în picioare, când mi-i somn, mi-i somn. Ah, la mine partea mai nasoală e că mă super transform când mi-e somn, devin foarte irascibilă. Pe de altă parte, am experimentat insomnii de fiecare dată când eram mult prea entuziasmată de vreo destinație.
    Și da, ne-om odihni cu altă ocazie. 🙂

    Răspunde
  • Illusion

    7 octombrie 2019 at 17:42

    Deși oboseala se simte prezentă, mi se pare că trecem pe un plan inferior în timpul unei călătorii. Uneori uit complet de ea după vreo 5 minute de la instalare datorită bucuriei excursiei 🙂

    Răspunde
    • Angela Călătorește

      8 octombrie 2019 at 10:27

      Cred! Toată admirația mea pentru familiile care călătoresc mereu cu copiii. Mi-ar fi plăcut mult ca și ai mei sa mă fi luat peste tot cu ei. Mereu mă lăsau acasă 🙁 Acum recuperez! “Nu mă fac eu mare???” așa-mi spuneam de fiecare dată!

      Răspunde
  • Catalina Coman

    8 octombrie 2019 at 23:40

    Niciodata nu am putut dormi in mijloacele de transport, indiferent de cate ore dura drumul sau cat de confortabil stateam. Imi aduc aminte de prima practica din facultate, cand am strabatut intr-o saptamana toata tara. Plecam la 6 dimineata cu autocarul, iar noaptea petreceam pana pe la 2-3. Toata lumea dormea dimineata, eu stateam de vorba cu soferul. O saptamana intreaga am rezistat cu cate 2-3 ore de somn pe noapte.

    Răspunde
  • Catalina

    9 octombrie 2019 at 0:35

    Foarte util articolul, chiar am învățat unele lucruri iar prin altele mi-ai adus aminte de experiențe de ale mele. Nici eu nu reușesc sa dorm in transporturile terestre, indiferent cât de obosita as fi. Avionul e singurul in care mai ațipeam câte odată. Dar singura data când am dormit dusa a fost zborului spre Australia. Am dormit atât de bine, căci după ce am aterizat, soțul meu mi-a spus ca au fost turbulente majore, a încercat sa ma trezească, se panicase tot avionul, eu însă i-am răspuns doar atât: “dacă e sa mor, mor oriunde…” și am adormit la loc. Desigur, eu nu-mi aduc aminte, știu doar ca eram atât de obosita, avusesem o săptămâna infernala la munca, nu dormisem mai nimic ultimile doua zile. Asa ca am dormit dusa, in avionul spre Australia, am ajuns la Sydney cu o energie nebunească La întoarcere m-am plictisit, am zis ca niciodată nu mai zbor atâtea ore Ma plictisesc repede, mai ales dacă trebuie sa fiu pasager, dacă e sa conduc eu e alta poveste. Iar vacantele mele trebuie sa fie cu adrenalina altfel nu ma duc.
    Tu ai o răbdare mare mare, o pasiune, se vede ca iubești ceea ce faci. Îți multumesc pentru sfaturi și idei.

    Răspunde
    • Angela Călătorește

      9 octombrie 2019 at 8:36

      Ohhh daaaa! Ador atât partea cu planificatul cât și călătoria în sine, cu drumuri cu tot. Uneori am atâta răbdare că mă mir și eu. Altădată sunt în extrema cealaltă. Dar vezi, când îți place ceea ce faci, o faci nu contează cum, cât. Și daaaa ador să călătoresc. Punct.

      Răspunde

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

UA-80424723-1
%d blogeri au apreciat: