La cumpărături prin Egipt. Cum e cu negociatul?

Negocierea prețului unui produs ori serviciu în Egipt, sau oriunde în altă parte a lumii, poate să aducă celor mai mulți dintre noi un oarecare disconfort. Probabil că nu ai nici cea mai mică idee despre cum să inițiezi și să duci la capăt un proces de negociere, iar asta va face să te simți ciudat. Mai ales acolo unde prețurile nu sunt afișate și nici nu știi care ar fi acel prag de la care să te pornești cu tocmeala. Cum e la cumpărături prin Egipt? Dar mai ales cum stă treaba cu negociatul? Nu-i doloc rușinos să nu te pricepi într-ale negocierii, iar în continuare îți voi dezvălui câteva tips-uri care te vor ajuta să obții cel mai bun preț atunci când vrei să cumperi suvenire, sau alte produse/servicii în locuri unde tocmeala este o obișnuiță.

În unele părți ale lumii, negocierea este ceva absolut normal. Dacă vei călători în țări precum Egipt, Turcia, Maroc, China, Indonezia, etc ar trebui să te aștepți că vei negocia pentru ceea ce vei dori să cumperi. Sau cel puțin ar trebui să nu plătești primul preț cerut. În alte părți ale lumii, negocierea nu (mai) este o practică întâlnită. De aceea ți-ar prinde bine câteva ponturi, pe care și eu le-am dobândit de-a lungul anilor. Și după ce vei citi acest articol, sigur te vei simți mai confortabil și mai puțin stresat în legătură cu tocmitul la cumpărături.

A trecut o lună deja de când sunt în Egipt, pentru a 11-a oară deja, perioadă în care am tot fost la cumpărături de tot felul. Nu întotdeauna sunt un negociator priceput, dar de cele mai multe ori obțin prețul dorit.

la cumpărături prin Egipt

Citește și:

Primele impresii despre prima lună petrecută în Egipt

Așadar, cum e la cumpărături prin Egipt și cum negociem pentru acestea?

Când mergi la cumpărături în Egipt sau în oricare alte părți ale lumii, unde negocierea se practică la scară largă, iar prețurile nu sunt afișate, ar trebui să te înarmezi în primul rând cu multă răbdare. Răbdarea este într-adevăr o virtute pe care n-o dețin prea mulți, mai ales în vremurile astea când toate se petrec cu viteza luminii. Și recunosc, în majoritatea timpului meu, răbdarea îmi lipsește cu desăvârșire.

În acele zone, unde practicile comerciale nu sunt (încă) reglementate ori sunt parțial reglementate, prin legi care să fie și puse în practică, stabilirea prețului unui produs/serviciu rămâne la mica înțelegere. Aceasta este de fapt negocierea, e acea înțelegere verbală, între vânzător și cumpărător, în urma căreia ambele părți ar trebui să fie mulțumite.

De reținut!!! În Egipt aproape totul este negociabil!

Mă refer aici la piață, în bazar, în magazinele unde nu-s afișate prețurile, îcu taxiul, în cazul multor agenții de turism (locale sau nu), chiar și-n unele hoteluri ori complexuri de apartamente. Dacă mergi la recepția unui hotel și vrei să închiriezi o cameră ori chiar mai multe, pentru mai multe nopți, poți să ceri un discount și de cele mai multe ori, îl vei obține.

Atât anul trecut, cât și anul acesta, eu am închiriat un apartament pentru aproape 3 luni de zile. E situat într-un complex de apartamente, unde locuiesc deopotrivă atât turiști străini ori egipteni, cât și localnici, ori persoane care s-au stabilit aici pentru o perioadă nedefită. Și desigur, am negociat pentru prețul chiriei. Am obținut astfel o reducere totală de 1300 EGP(aprox 400 RON).

Ține minte, ca înainte de orice achiziție să fii sigur că ai stabilit un preț și nu te aventura să-l mai micșorezi de îndată ce l-ai stabilit odată!

Îți voi prezenta mai jos câteva situații acolo unde negocierea nu-și are locul:

–în magazinele unde prețurile sunt afișate; de asemenea în restaurante, cafenele, baruri, hoteluri, tocmeala nu-și are locul de fiecare dată. Am întâlnit și situații în care, la final, pe nota de plată să mi se ofere un discount modic, dar asta în general acolo unde eram client frecvent. Ori în magazinul de suvenire, dacă am făcut vânzare mai serioasă, să primesc o reducere ori un produs, ceva drept cadou. Dar astea sunt situații aparte și nu țin de tocmeală

– acolo unde există afișată o ofertă, ori un serviciu inclus, nu-i recomandat să mai și negociezi. Dacă observi că la o sticlă de vin comandată, vei primi bonus o apă minerală, atunci nu mai încerca să negociezi! Sau în cazul unei excursii opționale: dacă în prețul acesteia, vei primi bonus o intrare la un obiectiv anume ori vei primi prânzul, e clar că nu prea mai e loc de tocmeală; am obținut reduceri la excursii, de multe ori, dar eram mai multe persoane.

– de asemenea, acolo unde prețurile sunt foarte mici, nu mai merită efortul și pierderea de timp să te tocmești. Să luăm un exemplu: întâlnești pe stradă un vânzător ambulant cu pâine. Prețul oricum este foarte mic, aproximativ 2-3 EGP (mai puțin de un RON). Aici chiar nu mai e cazul să negociezi. Vei vedea pretutindeni vânzători cu fructe. Prețurile acestora sunt destul de mici, deși nu bag mâna în foc (scuzați cacofonia) că vânzătorul nu va încerca să-ți ceară prețul de 2-3 ori mai mare. E o practică foarte des întâlnită, peste tot: de a cere un preț mai mare, pentru a avea de unde să scadă.

–în situațiile în care nu ai nici un gând să cumperi ceva. Nu te aventura la tocmeală doar pentru distracție! Nu va fi decât o risipă de timp și mulți nervi tocați degeaba.

Când ar trebui să te aventurezi într-o negociere și cum s-o faci?

Să spunem că vrei să cumperi suvenire pentru cei de acasă. Un bun punct de plecare ar fi acela să-ți faci câteva idei asupra costurilor produselor. Acest lucru îl poți face verificându-le într-un magazin, poate două, cu preturi fixe (în Hurghada, îți pot recomanda magazinele Cleopatra). Ori mergi prin mai multe magazine, întreabă, fă-ți o idee, fă o medie a prețurilor, pentru a ști cam cum stau lucrurile.

Când mergi la cumpărături în Egipt, asigură-te că ai suficienți bani în moneda locala, lire egiptene. De asemenea, bine ar fi să ai cu tine și bancnote mai mici, de 5,10,20 EGP, pentru a evita acele situații în care ți se va spune că nu are să-ți dea rest și să fii nevoit să cumperi ceva, ce nu ai fi avut nevoie. Nu-i deloc ideal să mergi în bazar ori în piață cu € sau $! Da, vei putea plăti și cu aceștia, dar vei ieși în pierdere oricum!

Nu arăta vânzătorului câți bani ai în portofel. Încearcă să ai bani mărunți, puși în diferite locuri, buzunare, sau compartimente ale genții/portofelului.

Nu-ți arăta entuziasmul față de un produs când intri într-un magazin. Vânzătorul va observa că-ți place, că ți-l dorești și va profita de pe urma entuziasmului tău. Încearcă să întrebi voalat cam cât costă, mai uită-te prin magazin, fă-te că ieși. Cel mai probabil, vânzătorul văzându-te că ieși fără a cumpăra ceva, se va lansa el într-un proces de negociere. Și va lăsa câte puțin din preț, poate totuși te va convinge. Atunci, vezi că e loc, încearcă și tu sa forțezi puțin.

De ex: dacă vrei să cumperi o galabeya, vânzătorul îți cere 200 EGP, tu încearcă să dai 100. Poate că nu-ți va lăsa la 100, dar și cu 120 dacă o iei tot e bine.

Cumpărăturile, la fel ca oriunde trebuie să fie în final o activitate relaxantă!

Iar negociatul ceva distractiv. Nu vei ieși mereu în câștig, dar măcar încerci. Vei simți tu acolo unde-i loc de tocmeală. Am observat în ultima vreme o tendință a unor comercianți de a nu mai fi deschiși spre a negocia prețul. Nu-i nimic, la câțiva pași vei găsi același produs, cu alt preț, nu musai mai mic. Iar în final, tot trebuie să găsești ceea ce-ți doreai.

În final cumpărăturile si negociatul trebuie să fie ceva distractiv, relaxant! Nu întotdeauna vei ieși în câștig și vei observa nu de puține ori, că și după ce ai negociat și ai obținut un preț mai mic al unui produs, mult mai mic decât ți se spusese in

Îți dau câteva exemple, dintre ultimele experiențe în ale negociatului:

Acum vreo săptâmână cautam niște șaluri. Am luat magazinele de pe Sheraton Street la rând. Am găsit câteva modele drăguțe, dar ce să vezi? Am intrat în cel puțin 20 de magazine. În unele nu găseam culorile ce mi le doream eu, în altele nu erau modelele dorite. Cert e că deși era vorba cam de același lucru, prețurile erau la ani distanță. În unele locuri îmi cerea pe un șal 150 EGP, în altele 200, 250 sau chiar 300. Într-un loc mi-l dădea cu 120, dar ceva m-a iritat și-am plecat. În final am cumpărat două cu 140 EGP/bucata. Peste vreo 3 zile, tot pe Sheraton, absolut întâmplător dau peste un magazin, cu sute de modele de șaluri și ce crezi? Avea preturi afișate, iar un șal costa 100 EGP (25 RON) … Deh….

La piață.

Când merg prin piața locală de fructe și legume din Dahar, mă desfăt cu o mulțime de culori, arome, gusturi. O nebunie de tipuri de fructe exotice, super gustoase și deasupra, ieftine. Pe acolo prețurile sunt afișate, dar în cifrele lor arabe. Așa că am învățat cifrele. În funcție de ce și cât vrei să cumperi, vei putea obține și reduceri. Oamenii sunt binevoitori să-și vândă marfa și desigur să se tocmească cu tine. Vor fi încântați să schimbe o vorbă cu tine, să afle de unde ești, la a câta vizită… Să nu te mire că toți îți vor vorbi în limba rusă!

Souq Dahar

În piața de pește lucrurile sunt puțin mai rigide cu negocierea. Nu sunt prețuri afișate, iar comercianții nu sunt dispuși să lase prea mult din prețul cerut. Mai ales atunci când au marfă bună și proaspătă. La schimps, calamari cer în general cam 200 EGP/kg. Dacă mai iei și un pește ceva e lângă, vei obține probabil un preț de 170-180 EGP. Depinde ce marfă au, cât e de căutată, momentul zilei. Logic e să mergi la piață dimineața. Nu și în Egipt. Aici lumea se trezește la viată la sfârșitul zilei, când căldura se mai potolește. Nu-i o regulă, dar eu merg mereu după-amiaza și observ că primesc marfă proaspătă mereu.

La cumpărături prin Egipt

Lasă întâi vânzătorul să-ți spună ce preț vrea pe un produs/serviciu!

Vei ști astfel cât să încerci tu să ceri. Nu te sfii să ceri jumătate din preț ori chiar mai puțin. Observă reacția și crește câte puțin oferta ta! Cei mai mulți vânzători vor începe cu prețul cel mai mare. Mai ales dacă te simte a fi novice.

În Egipt și nu numai, vei vedea la tot pasul genți, încălțăminte ori îmbrăcăminte ale unor brand-uri celebre: Gucci, Channel, Dolce Gabbana. Nicidecum să nu crezi că-s originale! Poate doar prețurile cerute se pot asemăna cu cele ale produselor originale. Desigur, se găsesc și magazine de marcă, cu produse reale, dar nu în bazar sau expuse la toate chioșcurile de pe toate străduțele. Nu cădea în plasa lor!

View this post on Instagram

A post shared by Angela Traveller (@angela_calatoreste)

Atenție mare cu taximetriștii!!!

Prin Egipt, ca și la noi, taximetriștii sunt o specie aparte. Fii sigur că șoferul a înțeles locul de destinație și că ati căzut la înțelegere în privința prețului. Taximetriștii nu se vor da în lături de la a schimba prețul din mers, ori să te ducă la nu știu ce magazin știu ei cu prețuri bune, ori să te aștepte să te și aducă înapoi.

Eu de când am descoperit Uber-ul nici nu mai merg cu taxirile normale. Condițiile sunt foarte bune, prețurile nu sunt cu mult mai mari. În plus nu mai trebuie să mă tocmesc. Mereu am avut de furcă cu taximetriștii. Mă enervează că apelează la tot felul de tertipuri de a te înșela.