• ---

  Perioada: 20 – 27 octombrie 2016

• Numar zile/nopți: 8 zile, 7 nopți
• Structura grupului: 2 persoane
• Transport: avion Aeroport Internațional Otopeni – Aeroport Internațional Luqa- Malta
• Mijloace de transport local: autobuzul, ferryboat

 

Cum o bună parte dintre voi stiți deja, de abia ce m-am întors dintr-o binemeritată și binevenită vacanță de pe insula de miere. Spun binevenită pentru că a picat la fix în această perioadă, după un lung și extenuant sezon turistic atât pentru mine cât și pentru iubitul meu Răzvan. Vacanța o aveam programată încă de pe la sfârșitul lunii mai, așa că atunci când îmi era mai greu, gândul catre concediu era o alinare, aveam la ce spera. E bine așa să știti! Cum am mai menționat într-un articol trecut aici pe blog, vacanța asta reprezintă un premiu caștigat de mine în urma participării la un concurs tv.

Sejurul a fost organizat de agenția de turism Malta Travel, agenție românească care opereaza pe piata de profil malteză, cu o experiență de peste 18 ani in domeniu. Zborul a fost realizat în colaborare cu Air Malta care mi-a lăsat o părere bună. E prima dată când zbor cu ei iar totul a fost în regulă, serviciile însoțitorilor de bord au fost “la  întălțime”. Cam la fel ca și în cazul altor chartere, am avut incluse două bagaje, unul de cală în greutate de 20 kg și unul de mană de 10 kg, ceea ce mie personal mi se pare mai mult decât rezonabil. Consider că este suficient, niciodată n-am fost nevoită să plătesc taxa suplimentară pentru surplus de greutate. Pe parcursul zborului, cei doi ghizi ai agenției, prezenți în avion și-au făcut treaba și ne-au prezentat o listă cu excursii opționale, pentru fiecare zi în parte, dar pe care eu personal le-am refuzat tocmai pentru că nu sunt genul de turist care să călătoreasca cu un grup organizat, pe un traseu bine fixat de la început și îndrumata de un ghid, care să turuie o zi întreagă. Prefer să-mi organizez singură timpul liber, pentru că sunt capabilă să fac lucrul ăsta, pentru că în functie de posibilitațile momentului unde ma aflu, îmi place să improvizez și să am posibilitatea de a mă răzgândi, de a-mi shimba planurile. Tocmai de aceea n-am mers niciodată în circuite și probabil n-o s-o fac nici în viitorul apropiat.

După aterizare și îndeplinirea formalităților de la controlul de frontieră și preluarea bagajelor, am fost preluați cu autocarele și conduși spre hotel. Am fost cazați la Bella Vista Hotel din stațiunea turistică Qawra-Bugibba, despre care voi scrie un articol separat.

Așadar, hai să vedem care a fost primul contact cu Malta, cu ce impresii m-am întors din această escapadă, dar si cateva informații generale, introduse subtil (sper eu) printre gândurile mele, pentru că nu vreau să realizez un articol în care să descriu Malta din punct de vedere geografic, istoric, demografic, politic sau al condițiilor de trai și nici vreun ghid turistic, pentru că au făcut-o alții înaintea mea (unii chiar au făcut-o destul de bine!), ci vreau să vă prezint impresiile, trăirile și sentimentele mele după o săptămână petrecută pe aceste tărâmuri ale cavalerilor.

Malta a fost e experiență total diferită de celelalte locuri pe care le-am vizitat anterior. Nu la fel ca alte dăți, dar m-am documentat destul de mult despre această țară, știam încă de acasă ce-aș vrea să fac, ce-aș vrea să vizitez, cum se ajunge în cutare loc, dar mai ales cum, în ce mod. Știm cu toții nu-i așa că socoteala de acasă nu este la fel ca cea din targ? Ei bine, contactul cu insula a fost unul complet altul decum mi l-am imaginat eu. Dacă ar trebui s-o rezum la un singur cuvânt, acela ar fi amalgam. Da, exact…acesta este cuvâtul potrivit pentru această mica țară insulară de doar 316 km². În primul rând vremea nu era așa cum mă așteptam, când am ajuns ploua….ce bine că a fost singura ploaie, pentru că zilele ce-au urmat au fost binecuvântate de razele soarelui care a încălzit fiecare stânca în parte. Și pe mine 🙂

Malta este o destinație atipică, dar interesantă care din punctul meu de vedere, acum după ce m-am întors, nu se adresează tuturor.  Aici se merge pentru vizitat, nu este destinația în care sa îți petreci timpul stând la hotel. Este o destinație care dă posibilitatea turistului sa își dezvolte bagajul de cunoștințe, să descopere obiective și lucruri foarte interesante din punct de vedere istoric, cultural, arhitectural, tradițional și chiar distractiv. Dacă vă gânditi la Malta ca la o destinație pentru plajă și distracție nocturnă, s-ar putea să fiți tare dezamagiți. Se găsesc și aici plaje, palmieri, ape cristaline, băuturi colorate și viată de noapte, dar nu ca-n acele locuri arhicunoscute special amenajate pentru aceste activități. Iată așadar un detaliu mărunt dar cu siguranță interesant: tot nisipul care se regăsește pe plajele Maltei este adus tocmai din Deșertul Sahara. Interesant, nu???

Spuneam mai sus că țarișoara asta este un conglomerat de culturi. Prin poziția ei geo-politică situată în centrul bazinului mediteranean, la doar 90 km de Sicilia și 270 km de Tunisia, de nordul Africii dar și prin comoara ei strategică, având cel mai mare port natural de la Marea Mediteraneană din Valletta, de-a lungul timpului întotdeauna rutele maritime comerciale atât de comert cât si de război ajungeau aici, aducând tot felul de mărfuri de mare preț (mirodenii, sare, cereale, aur, argint). Dar pe lângă toate aceste bunuri au venit și alte lucruri: idei noi, culturi noi, religii diferite, filozofii noi. Malta a fost și este locul de întâlnire dintre trei civilizatii: Europa, Africa si Asia Mică. Și iată cum de-a lungul secolelor, prin prisma poziției sale geo-strategice, fiecare cuceritor ajuns aici și-a lăsat amprenta.

Întrucât vă spuneam că Malta este un amalgam de orice, limba oficială vorbită aici este malteza, care ea ca și limbă este un amestec de arabă (80%) cu engleză (20%). Și cu puternice influente italiane aș spune eu, pentru că nu de puține ori, fiind cu televizorul pornit pe vreun program al lor, aveam impresia că aud cuvinte ba în arabă, engleză sau italiană.  Fără nici cea mai mică grijă, engleza este la fel de folosită în restaurante, magazine sau pe stradă, toată lumea o vorbește.

 

Prin poziția ei atât de aproape de Italia, de Sicilia mai precis, la orice colț de strada se vede și se simte influenta italiană mai ales în gastronomie. Este aproape imposibil să nu întâlnești într-un meniu, macar un sfert din preparate de origine italiană. Pizza, paste sau lasagna sunt prezente aici mai mult decât oriunde în Europa.  La fel ca și în cazul limbii folosite, bucătaria reprezintă un mixt de alte bucătării. Iepurele este mâncarea tradițională aici, pregătit sub diverse forme, se gasește pretutindeni, iar prețul pentru o porție începe undeva în jur de 15 euro. Pastizzi, un fel de aperitive (gen Fornetti de pe la noi), se găsesc la tot pasul, sunt tonete care vând astfel de preparate, unele fiind chiar gustoase. Cea mai mari decat pateurile de la noi, se găsesc cu diverse umpluturi: cu brânză, cu carne sau cu mazăre. Am observat că mazărea este des utilizată în preparate, chiar si la pizza. Un astfel de Pastizzi costă în jur de 50 centi/bucata, iar cu două eu chiar m-am  săturat. Peștele și fructele de mare, pe lângă celebrul iepure reprezintă mâncarea de bază în Malta. Ar fi fost și păcat, fiind înconjurați de atâta apă să nu folosească peștele în felurile lor de mâncare. Marsaxlokk, un sat pescaresc autentic situat în sud-estul insulei este cel mai potrivit loc unde se poate mânca pește proaspăt abia scos din apă și pus pe grătarul încins. Despre acesta voi avea un articol separat.

Probabil vă întrebați dacă există și băuturi locale, tradiționale. Da, sigur că sunt. Cisk este berea locală a Maltei, o bere bună după părerea unui cunoscător (râd! – nu mă refer la mine….). Iar Kinnie  este, fără dubiu, băutura emblematică a Maltei, naturală, răcoritoare, acidulată, cu gust dulce-amărui, băutura nealcoolică a apărut în 1952, ca o alternativa la nenumăratele “Cola”. Obținută din portocale amărui și mai multe ierburi aromatice (vanilie, rubarbă, ginseng, anason și lemn-dulce), care dau gustul ușor amărui, ce potolește setea.

 

 

Ceea ce m-a surprins în mod plăcut a fost sistemul  de transport în comun, autobuzele mai exact. Înainte de a ajunge aici, citeam peste tot că orele nu se respectă, că șoferii nu opresc în toate stațiile și tot așa. Chiar îmi făceam  griji pentru că urma să le folosesc autobuzele pe tot parcursul șederii mele. Autobuzele circulă ca-n Marea Britanie, fiecare stație este bine semnalizată, există tabele pe care sunt notate direcția, stațiile de autobuz principale precum și ora la care ajunge în fiecare stație.  Mai clar și usor de atât nu se poate. Am eu o vorbă:”Să fii prost, că tot te descurci!”. Cred că mai complicat e pe la noi cu sistemul de transport în comun. O călătorie costa 1,5 euro, biletul se poate achiziționa de la șofer și e valabil două ore. Varianta mult mai convenabilă este abonamentul ” Explore Unlimited 7 days”, un card  care se poate cumpăra de la terminalul din Valletta, este valabil pentru călătorii nelimitate pentru o săptămână și costă 21 euro. Când veți merge pe insula soră, Gozo se poate folosi și aici. Așadar dacă plănuiți să colindati insula în lung și-n lat așa cum am făcut și eu,  ar fi mult mai practic. În plus nu mai stați cu grija banilor după voi.

 

În Malta se circulă  pe partea stângă, ca-n Anglia, încă o dovadă a ocupației britanice, nu prea lungi, dar în urma careia maltezii au adoptat sistemul britanic de administraţie, educaţie şi legislaţie.

Religia – un alt aspect care m-a impresionat și m-a intrigat; am văzut o mulțime de biserici, iar aproape la toate casele un mic altar închinat lui Hristos, cu o statuie a Maicii Domnului cu pruncul în brațe. Mi-a strânit interesul și asta m-a făcut să mă informez. Astfel am aflat că în Malta există nu mai puțin de 365 de mari biserici, catedrale chiar, câte una pentru fiecare zi a anului. Maltezii sunt foarte credincioși de felul lor, 90% din populație fiind romano-catolici ( 85% dintre ei sunt practicanți chiar). Și ca să vă dați seama cam cât de credincioși sunt ei, două informatii vi se vor fi destul de interesante. Până în anul 2011, în Malta nu a fost înregistrat absolut nici un divorț, iar avortul este interzis aici și la momentul în care scriu acest articol.

Moneda oficiala în Malta este Euro, la care aspirăm și noi românii de ceva vreme încoace. Ei sunt membrii ai Uniunii Europene dinaintea noastră, încă din anul 2004 și relativ repede in anul 2008 au aderat la moneda comună europeană, o decizie pe care acum o cam regretă maltezul de rând, deoarece dupa 2008 viața s-a schimbat destul de mult în sensul că prețurile au crescut și traiul lor este mai greu.

Problema apei potabile este una cronică în Malta, pentru că aceasta nu dispine de resurse de apă dulce, fiind nevoită ca toată apa de consum să și-o procure prin desalinizarea apei mării. Iar dupa trecerea la moneda unică europeană, costul acesteia a crescut vertiginos. Așadar, apa de la robinet nu este bună de băut. Apa îmbuteliata este ieftină, în magazine, un flacon de 0,5l costa în jur de 50 centi.

Malta este cunoscută și sub numele de “Melita”, adică “Insula de miere”, datorită culorii aurii a pietrei din care au fost construite casele. Într-adevar aici totul este construit din această rocă de culoarea mierii, iar de sus insula pare a fi o bucată mare de stâncă cu ușoare denivelari. Mi-a plăcut mult aspectul acesta, pentru că maltezii și-au păstrat arhitectura și chiar la momentul actual tot ce se construiește, piatra aceea aurie reprezintă materia de bază.

Sunt foarte multe de spus despre Malta, mi-a placut foarte mult, totul pare parcă rupt dintr-o poveste, peste tot este ordine și disciplină, străzile sunt atent semnalizate, obiectivele turistice sunt păstrate temeinic și promovate foarte bine. Fiind aproape de mărimea Bucureștiului, Malta oferă o gamă largă de atracții, plajă, distracții, shopping, artă, cultură, iar istoria se întâlnește la tot pasul.

Printre obiectivele turistice și locurile vizitate enumăr: capitala medievală Valletta, fosta capitală Mdina, orasul Rabat cu catacombele Sf. Paul,  Insula Gozo cu capitala Victoria-Rabat și Fereastra Albastră, orașul pescăresc Marsaxlokk, Satul în care s-a filmat musicalul Popey în anul 1980.

Revin cu articole viitoare în care va voi relata fiecare locație în parte. Stați pe aproape! 🙂