După o pauză de 6 luni în care n-am călătorit mai deloc și mi-am dedicat aproape tot timpul muncii, a venit în sfârșit ziua în care să mă pornesc la drum. Cu nerăbdare am așteptat acest moment și cu toată doza de entuziasm ce-ar putea fi în mine, vă anunț: plec la Roma!!!

Mulți dintre voi știți că am ocolit Italia mulți ani. Și iată că în mai puțind de doi ani, ajung pentru a patra oară 🙂 E a treia oară când ajung la Roma și de abia aștept să-i simt suflul acela romantic. I-am cutreierat străzile în lung și-n lat anul trecut în decembrie. Și pentru că n-am reușit să vizitez tot ce mi-am propus, revin acum, la un an distanță, cu forțe proaspete, cu dorințe noi și cu lecțiile mai bine făcute.

Și am mai fost odată anul acesta, pentru numai câteva ore ce-i drept. În timpul uneia dintre escale, în drumul meu spre Cuba, am tras o fugă în oraș. Am petrecut câteva ore plimbându-mă pe Via dei Fori Imperiali, până în Piața Veneția, unde am admirat cu sete Vittoriano, mi-am făcut un selfie cu fabulosul Colosseum, mi-am delectat papilele gustative cu un cappuccino și o pizza, după care mi-am luat așa cum se cuvine la revedere, cu promisiunea că voi reveni curând. Iată-mă așadar, m-am ținut de promisiune. Și chiar acum ar trebui să mă aflu în avion spre Roma.

Voi ateriza destul de târziu, spre miezul nopții, așa că mă voi mulțumi pentru prima zi cu o cină târzie și eventual un pahar de prosecco. Sper să-mi odihnesc bine picioarele și să le pregătesc pentru zilele ce urmează. Am planuri mari (și lungi) pentru ele…

Citește și:

Am fost la Roma

Cum am transformat o escală, într-un mini city-break?

Totul despre transportul prin Roma

Ce așteptări am și cum intenționez să-mi petrec această săptămână la Roma?

În Roma există istorie pentru o eternitate. Orașul are o multitudine de locuri de explorat, cu o mulțime de activități ce mă așteaptă să le încerc. Roma înseamnă istorie, artă, cultură, romantism, vestigii istorice ce nu trebuiesc ocolite, piețe și fântâni, basilici, catedrale, biserici, muzee, terase, restaurante, gelato, expresso… și câte și mai câte…

Roma este atât de primitoare și discretă și caldă și bună la gust…

Nu am un traseu schițat, nu am un plan strict. Îmi doresc să revăd câteva locuri ce mi-au intrat în suflet. Clar voi revedea Colosseumul, Vittoriano, Vaticanul sau Castelul Sant Angelo. Dar sunt și câteva locuri pe care n-am reușit să le văd: cartierul Trastevere, Villa Borghese ori Piazza di Spagna. Îmi doresc în primul rând să-mi aloc timp să mă bucur de fiecare moment petrecut în acest oraș fascinant. Să mă pierd pe străduțele cochete pietruite, să lenevesc la vreo terasă de pe marginea piețelor superbe, să mă bucur de gastronomia italiană, să fac o cură de cappuccino și prosecco, să mănânc gelato de trei ori pe zi… Nu știu, vreau să mă bucur de această vacanță, să pierd vremea, dar totodată să folosesc util timpul petrecut în acest oraș superb.

Sper că și vremea va fi de partea mea. În general am noroc de zile frumoase.

Voi da o fugă la Florența!

Florența este o dragoste mai veche pentru mine. Dar pe care, din păcate n-am reușit s-o întâlnesc niciodată. Florența este pentru mine, genul acela de oraș pe care am impresia că-l știu dintotdeauna. De fiecare dată când priveam câte-o fotografie cu deosebitul Ponte Vecchio, sau Domul văzut din Piazza Michelangelo, mă încerca un profund sentiment de emoție al revederii. Nu voi petrece mult aici, deși mi-ar fi plăcut să rămân chiar și măcar o noapte.

Încă din vară, de când am început planificarea acestei escapade, am pus și Florența în plan. Voi pleca cu noaptea în cap din Roma, pentru a ajunge la primele ore ale dimineții în orașul lui Leonardo da Vinci. Voi păși pe urmele acestuia și voi încerca să asimilez cât de mult o să fiu capabilă din frumusețiea arhitecturii ce ne-au lăsat-o mari artiști precum Boticelli, Brunelleschi, Michelangelo sau Da Vinci. O plimbare pe malurile râului Arno și eventual o porție de Bistecca alla Fiorentina, cu un pahar de vin roșu sec vor fi apogeul excursiei mele la Florența.

Când spui Italia, spui…fotbal! da, da și pizza, paste, lasagna… 🙂 

Nu sunt microbistă, ba dimpotrivă chiar! Mă dezgustă ce se întâmplă în campionatul românesc și nici nu înțeleg prea mult din ce se întâmplă pe teren. Însă, trăind ani la rând alături de un pasionat al acestui sport, curiozitatea a început să prindă contur. Si mereu când e un meci de fotbal pe vreun stadion din acela emblematic, atmosfera creată acolo, m-a atras. Și de fiecare dată m-am întrebat oare cum se simte pulsul unui meci, fiind prezentă acolo pe un stadion adevărat, de renume european, unde câteva zeci de mii de suportori fac galerie echipelor favorite.

Astfel, cu biletele la purtător și cu o curiozitate cât tot stadionul Olimpic din Roma, pe 27 seara, mă voi afla printre cei probabil 80.000 de spectatori, ce vor asista la meciul dintre AS Roma și Real Madrid. Bun… și cu cu cine țin??? Vuvuzele? a zis cineva vuvuzele? 🙂

Voi reveni cu povești frumoase de aici, vă voi povesti despre întreaga experiență, dar până atunci, vă invit să-mi dați follow pe Instagram, unde voi încerca să postez aproape live, fotografii de pe oriunde mă voi afla. Nu uitați să dați și like paginii mele de Facebook, unde la fel, mă voi strădui să vă țin la curent cu aventura mea italiană.

Daca aveți sfaturi ce credeți că mi-ar fi utile, nu ezitați să mi le lăsați în comentarii!

Ciao a tuti! 🙂