fbpx

Newsletter

Alătură-te celorlalți 4.456 de abonați

Pe urmele sultanilor otomani. Singură prin Istanbul

Care este prima imagine ce-ți vine în minte când spui Istanbul? Panoramele acelea superbe de la apusul soarelui pe malul Bosforului, frumusețea moscheilor cu ale lor minarete maiestuase străpungând zarea, din care chemarea muezinului la rugăciune răsună negreșit de 5 ori pe zi,  bazarurile ticsite cu mărfuri și comercianți care te îmbie să-ți încerci capacitătile în arta negocierii, mirodeniile, condimentele și dulciurile turcești cărora pur și simplu n-ai cum să le reziști, castelele somptuaose ale sultanilor și haremurile otomane? Sunt convinsă că lista imaginilor pot continua la nesfârșit și aș mai adăuga eu încă una: să mă plimb singură prin Istanbul fără o direcție anume, să beau un ceai turcesc alături de-o baclava și-o narghilea cu aromă de pepene galben și mentă, fix acolo pe malul Bosforului. Ai ghicit, cam așa a arătat escapada mea prin Istanbul!

 

Deh, trebuie să-i dăm Cezarului ce-i aparține și să recunoaștem, fără nici o exagerare că Istanbulul este unul dintre cele mai frumoase orașe ale lumii. Și este aproape imposibil să cauți prin vreun top al celor mai frumoase metropole și să nu-l regăsești. Istanbulul este unic și mai frumos decât Napoleon Bonaparte, nu cred c-a spus-o nimeni:

 

“Dacă Pământul ar fi un singur stat, Istanbul ar fi capitala acestuia!”

Cât de frumos! Aproape că-i înțeleg sensul vorbelor, dar îi voi da dreptate în totalitate după ce voi fi reușit să mai descopăr măcar încă o parte din  minunile orașului de la Porțile Orientului.

 

Spuneam că-i unic. Fiecare loc din lumea aceasta este unic, desigur. Dar unicitatea Istanbului este întinderea lui pe două continente. Este singurul oraș din lume care-ți dă ocazia să trăiești în Europa și-n Asia în același timp. Este minunat să poți savura un ceai pe partea europeană privind în zare pescărușii agitându-se în jurul feriboturilor care în doar câteva minute te debarcă direct în Asia. Aceasta este de altfel și una dintre imaginile emblematice ale orașului.

 

Istanbul – orașul de pe două continente

 

 

‘Stanbul pe timp de pandemie

 

Nu sunt multe lucruri care să mă țină-n loc, dacă-i vorba de călătorii. Nici măcar o pandemie ca cea prin care tocmai trecem. Istanbulul nu-mi e deloc străin, i-am mai descoperit în câteva rânduri farmecul acela irezistibil, dar cu toate astea îmi doream să mai revin. Mie-mi place să revin în aceleași locuri. E ca un fel de revenire acasă, care pentru mine poate să fie oriunde în lumea aceasta, important este să mă simt ca acasă. Precum spunea Nelson Mandela: „Nimic nu e mai interesant decât să te întorci într-un loc unde nimic nu s-a schimbat, doar ca să vezi cât de mult te-ai schimbat tu. Pffff și câte s-au schimbat în mine… Și-i atât de minunat!

Alegerea Istanbulului pentru câteva zile la sfârșit de lună octombrie, a venit cumva natural. Forțat mai mult. Variantele de a pleca/a te întoarce în/din afara țării necondiționat sunt extrem de limitate și precum știți, Turcia este una dintre puținele țări care primește turiști fără obligativitatea prezentării unui test negativ, ori punerea în izolare/carantină. Asemenea și la întoarcere. Încă mai este posibil. Pentru câtă vreme… rămâne să vedem.

Toată vara am oscilat între a pleca fie în Turcia, fie în Cipru, fie Malta, Italia, Grecia, etc. Rând pe rând situațiile s-au tot schimbat, așa c-am fost mereu cu un pas în urmă. Până acum, când într-un moment de furie personală, profitând că se poate și programul îmi permite, mi-am cumpărat biletele de avion pentru a doua zi și dusă am fost. Că deh… nu le putem avea pe toate în același timp. Ba ești condiționat de autorități, viruși, pandemii, ba n-ai timp, ba n-ai inspirație, ba n-ai bani, ba una, ba alta. Cumva, de data asta s-au aliniat planetele și mi-a ieșit.

 

 

 

 


Citește și: 

Pe unde-am fost cât am lipsit?


Prin Istanbul, purtarea măștii de protecție este obligatorie, peste tot, chiar și-n spațiile deschise

 

Și cam atât ca măsuri împotriva răspândirii virusului. Dar da, masca se poartă, toată lumea o are așa cum trebuie, regulamentar. Semn că autoritățile își fac treaba. Nu mi s-a întâmplat să fiu oprită sau atenționată, atunci când singură fiind în vreun perimetru, o dădeam jos, sub bărbie, ori de tot pentru vreun selfie. Dar am sesizat prin zonele turistice aglomerate, persoane de la securitate atrăgând atenția celor care n-o purtau  pe gură și nas.

În rest… distanțarea socială, cam greu de realizat, mai ales într-un oraș atât de aglomerat cum este Istanbulul.

Pomeneam la început ceva de narghilea. Din păcate (pentru mine), utilizarea acesteia este strict interzisă în toate restaurantele, cafenele și spațiile publice închise sau deschise. Se înțelege măsura luată, știți voi vorba aia “fumezi ca un turc”. E clar că e greu să le interzici să paseze muștiucul de la unul la altul și deh.. normal c-au interzis-o. Am tot întrebat în câteva locuri, unii mi-au spus ferm că nu, alții că da, dar undeva dosit, ferit de ochii trecătorilor. Mi-am spus nu, nu risc vreo amendă pentru doar atât. Las’ că trebuie să revin și să las motive s-o fac!

Prin mijloacele de transport în comun există lipite acele abțibilduri, dar degeaba. La orele de vârf e puhoi de lume! Efectiv, n-ai cum să păstrezi o distanță.

 

M-am conformat!

 

 

Singură prin Istanbul

 

Citeam adesea despre experiențele waw a celor care au încercat acele călătorii solo și mă intrebam dacă și mie mi s-ar potrivi. Și de multă vreme chiar îmi doream să plec undeva singură. Bine, visul meu suprem e să plec în India solo, dar mai am ceva de așteptat se pare.

Și uite-mă așadar pornindu-mă la drum eu cu mine, făcând exact așa cum îmi venea pe moment. Biletele de avion le-am luat cu o zi înainte, am prins și un preț foarte bun la Pegasus, 88€ dus-întors, cu două bagaje de cabină incluse. Formalitățile de prin aeroport s-au derulat ca și înainte, purtarea măștii este obligatorie peste tot evident, iar singura schimbare sesizabilă a fost că trollerul de cabină trebuie predat pentru a fi transportat la cală. Lucru bun de-o parte că mai poți pune acolo chestii nepermise în mod normal, dacă l-aș fi luat în avion.

Am plecat seara pe la 17 din București, iar undeva aproape de ora locală 20, am aterizat în Istanbul, pe aeroportul Sabiha Gocken, de pe partea asiatică. Suttle-bus-urile Havabus pleacă din aeroport la fiecare 30 minute spre 3 direcții: Taksim, Kadikoy sau Yenisahra. Până în Taksim, destinația mea finală, am făcut puțin peste o oră. În funcție de trafic, poate dura mai mult sau mai puțin, iar prețul pentru un bilet este 18 ₺ (aprox 9 lei). Asemenea și la întoarcere, am ajuns chiar mai repede, într-o oră eram în fața terminalului Plecări din Sabiha Gocken.

 

Unde te cazezi, cum te deplasezi, pe unde mănânci în Istanbul?

 

Istabulul este atât de ofertant, încât acestea ar trebui să fie cele mai mici griji. Sau mă rog… mie cel puțin, chestiunile acestea organizatorice nu-mi dau bătăi de cap. Cum sunt o tipă ușor adaptabilă diferitelor medii, nu țin să am transfer privat, să stau în cele mai prestigioase hoteluri, să mănânc prin restaurante renumite. Una e că financiar nu mi-aș permite, iar în altă ordine de idei, sunt adepta stilului acela de a călători pierzându-mă printre localnici. Să fiu cât mai aproape de atmosfera autentică a locului. De aceea îmi și aleg cazări atipice, apreciez partea aceea tradițională a fiecărui loc și ador să mănând preparate locale.

 

Așadar,

Cazare

Pentru că ajungeam noaptea și eram singură prin Istanbul, m-am văzut nevoită să-mi aleg o cazare cât mai apropiată de locul unde urma să mă lase autocarul. Și uite așa, mi-am închiriat un apartament super fain, la doi pași de Taksim Maidan, în spatele moscheii care se construiește acum. IQ Hotel a fost exact ceea ce-mi și trebuia, este situat pe-o straduță lăturalnică, liniștită, dar și foarte aproape de zona aceea animată cu restaurante, magazine, terase, etc Astfel am avut și liniște să mă odihnesc noaptea, dar eram și foarte aproape de tot ce aveam nevoie. Asemenea și stația de metrou (funicular, de fapt), era foarte aproape.

Am avut un apartament drăguț, spațios, luminos și utilat cu tot ce trebuie, inclusiv o chicinetă echipată, dar de care nu m-am atins absolut deloc. Seara când am ajuns la hotel, am avut neplăcuta surpriză să constat că mi-au repartizat un apartament micuț, frumos ce-i drept, dar fără fereastră. Am insistat la recepție (deh… doar mă pricep așa de bine) să se rezolve problema, iar a doua zi am fost mutată, așa cum rezervasem, într-un spațiu adecvat. Dar uite-așa, datorită acestui incident, am dormit și eu până la 10, lucru nefiresc unei matinale ca mine. După atâta somn, am luat Istanbulul la cutreierat.

 

IQ Hotel – Istanbul

IQ Hotel – Istanbul

IQ Hotel – Istanbul

 

Transportul prin Istanbul

Eu sunt o persoană activă, nu mă duc într-un loc să lenevesc. Și apoi, se vedea imperios necesar să traversez orașul în lung și-n lat. Insă, oricât de mult mi-ar plăcea mie să merg pe jos și chiar o fac destul de mult, într-un oraș precum Istanbulul, n-ai cum să nu te ajuți de mijloacele de transport. Iar în cele 3 zile am folosit tot ce aveam nevoie să ajung dintr-un loc în altul. Prieten de nădejde l-am avut pe Istanbul Kart, fără de care aș fi fost nevoită să cumpăr de fiecare dată bilet.  Există câteva avantaje atunci când îți achiziționezi acest card, iar printre acestea sunt:

  • versabilitatea acestuia: poate fi folosit la toate mijloacele de transport în comun: metro, funicular, tramvai, bus, ferry…
  • este un card pre-paid reîncărcabil. Eu l-am încărcat cu 50  , iar de fiecare dată când treceam prin turnicheți pentru a pătrunde în stație, din soldul rămas, erau retrași automat 3 ₺, costul unei călătorii. Mi-a mai rămas ceva credit pe card, pentru data viitoare
  • călătoriile sunt mai ieftine, utilizând Istanbul Kart. În mod normal, luându-ți bilet individual, prețul pentru o călătorie este 5₺. Astfel, vei beneficia de un discount de 40% de fiecare dată.
  • este ușor de folosit! Istanbul Kart are dimensiunea unui card bancar obișnuit, nu-ți va ocupa loc și tot ce trebuie să faci este să-l apropii de cititorul de carduri aflat pe turnicheți și astfel ești liber să călătorești folosind mijloacele de transport
  • poate fi folosit de 5 persoane în același timp! Dacă de exemplu călătorești cu familia, nu e necesar ca fiecare membru să aibă un card. Se poate folosi același, apropiindu-l de fiecare dată de acel cititor de carduri, pentru a fi retrase acele 3 ₺, pentru fiecare persoană. Nu sunt sigură, dar în câteva rânduri am văzut parcă 2,5₺ fiind retrase. Mă rog…. oricum e nesemnificativ!

 

singura prin Istanbul

Istanbul Kart

 


Hint!

Sistemul de transport în comun al orașul este foarte bine pus la punct și nu trebuie să ai nici un dubiu să-l folosești. Tramvaiul și metroul sunt cele mai rapide mijloace, rulând la fiecare aproximativ 5 minute, între orele 06:00-24:00. Pentru cei mai mulți vizitatori care ajung în Istanbul, cea mai folosită linie de tramvai este T1. Aceasta rulează de la Bagcilar, prin Zeytinburnu, Aksaray,  Sultanahmet, traversează emblematicul Galata Bridge și continuă până în Kabataș, oferind totodată posibilitatea de a vedea cele mai frumoase locuri, din mers. Nu mi-a permis timpul acum, dar data viitoare, voi face traseul acesta de la un capăt la altul, oprindu-mă acolo unde-mi va stârni interesul. T1 poate fi considerat un fel de Hop-on Hop-Off al orașului.

 

singura prin Istanbul

Traseul tramvaiului T1


 

Unde, cum, ce să mănânci în Istanbul?

Ehhh.. aici m-ai nimerit la fix! Partea gastronomică ocupă un loc foarte important pentru mine atunci când călătoresc. Și nu doar atunci! Istanbulul este atât de ofertant la acest capitol, că nu trebuie să-ți faci nici un fel de grijă. Prețurile sunt accesibile, restaurante se găsesc peste tot și cu siguranță vei găsi ceva pe măsura bugetului și preferințelor tale culinare. Să nu uităm de partea aceea de street-food, covrigi simit, shaorma, kebap, sandwich-uri de toate felurile, dulciuri, fructe și sucuri proaspete și câte și mai câte. Este imposibil să nu te îndrăgostești de bucătăria turcească, iar dacă ești pofticios din fire și te înțeleg perfect, așteaptă-te să te întorci cu câteva kilograme în plus! Nu doar în bagaj, știi tu… acolo unde se pune cel mai repede și se da al naibii de greu jos! 🙂

Norocul meu că reușesc să compensez prin mișcare. Merg foarte mult pe jos, dobor recorduri personale unele peste altele și-n felul acesta nu se depunde nimic. Încă! 🙂

N-o să-ți recomand vreun loc anume unde să mănânci, ceea ce-aș putea să-ți transmit ca o avertizare personală, să ocolești restaurantele acelea amplasate în locurile super turistice, cum ar fi cele de pe Podul Galata de exemplu. Da, priveliștea e waw, mai ales seara, dar nu te poate opri nimeni să-ți clătești ochii plimbându-te prin zonă, admirând frumusețile și să te îndrepți spre zone puțin mai lăturalnice. În zona Bosforului am încercat sandwich-urile acelea cu peste pe gratar! Demențiale!!!!

În rest, la capitolul mâncare, ce-ți face cu ochiul, încearcă! Îți place, perfect! Nu, încearcă mai departe! E simplu și chiar ai de unde alege!

 

Prima cină, în Taksim singură prin Istanbul

Kunefe

Mic dejun pentru o zi… 🙂

Turkish kebap și ceai… evident!

Un mic dejun copios: Simit cu cașcaval și roșii, Ayran, cafea și un desert

Pffff… baclavale

 

Pe urmele sultanilor otomani. Singură prin Istanbul

Ne-am organizat, am ajuns în Istanbul, ne-am cazat, am mâncat, ne-am acomodat cu atmosfera și împrejurimile. Hai să vedem cum facem, să facem ceea ce-am venit să facem! Să vizităm Istanbulul, să vedem ce are mai frumos și mai interesant de oferit acest oraș. Istanbululul este uriaș nu doar prin dimeniunile lui, dar și prin diversitatea de atracții, aflate la mare căutare în rândul vizitatorilor. Și pe bună dreptate, sunt atât de multe de văzut în acest oraș că nu știu câte zile ar trebui să-i acorzi, pentru a putea să atingi  măcar acea parte importantă.

Mă rog… importante sunt toate, în funcție de preferințele fiecăruia. Dacă unii vin în Istanbul pentru shopping, e clar că bazarurile și mall-urile vor fi de interes. Pentru cei care vin aici în scop cultural-religios, lăcașele de cult vor fi cele direct vizate. Unii puși pe fapte mari, dornici să încerce tot ce gastronomia otomană a lăsat mai bun, își vor alege cele mai de seamă restaurante din oraș. Ș.a.m.d…

Fiecare individ în parte este unic, prin urmare va avea felul său unic de a vedea lucrurile. Ceea ce se traduce că fiecare dintre noi are felul său de a vizita. Așadar, felul meu de a explora un oraș nu se va potrivi cu al tău, ce e frumos pentru mine, nu e musai să fie și pentru tine, ce-i bun pentru mine ție posibil să-ți facă rău.

Eu am un stil aparte de a vizita și așa cum ai văzut și-n celelelalte relatări ale mele, eu caut să fiu cât mai aproape de originile locurilor. Tocmai de aceea îmi și caut cazări în zone locuite de oamenii locului, astfel având posibilitatea să intru în contact direct cu adevăratul acela stil de viață. Bine… acolo unde se (mai) poate!

 

Singură prin Istanbul

Singură prin Istanbul

 

Explorând Istanbulul în 3 zile

3 zile sunt foarte puține, dar sunt ceva totuși. Așa că am încercat să mi le organizez cât mai eficient posibil, să pot profita de timp și să vizitez cât mai mult posibil, dar și să-mi rămână timp să mă opresc la o terasă, să beau un ceai, să iau o gustare, să stau pur și simplu și să observ oamenii. Activitatea aceasta este foarte imporatantă pentru mine. Mă relaxează efectiv. Îmi place să mă opresc din orice altă activitate și să privesc forfota ce se desfășoară în aria mea vizuală. Și să fotografiez!

Iată marele avantaj în a călători singură! E perfect!!!

Am plecat la Istanbul fără vreun plan trasat. Nici n-am avut vreme să-mi trasez vreunul, că așa cum ți-am spus, duminică dimineață am luat biletele de avion, luni seara eram în Istanbul. Dar orașul nu-mi era complet străin, îi mai călcasem străzile în câteva rânduri, așa că aveam ceva habar, știam la ce să mă aștept. Principala idee a acestei escapade era să plec undeva, să fiu eu cu mine, să văd cum e să călătoresc singură, să-mi acord tot timpul acela mie și numai mie, să fug câteva zile de problemele cotidiene, de responsabilități și de toate situațiile acelea delicate de acasă, care uneori te sug de energie. Care a fost concluzia finală? O vei extrage singur până la finalul articolului.

 

Istanbul

 

Ce am reușit să vizitez eu singură prin Istanbul?

Prima zi a început în jurul prânzului, atipic mie, cu un mic dejun și o cafea strong să mă aducă cu totul în realitatea în care mă aflam. După două ture de noapte și un drum lung și obositor, camera fără fereastră mi-a picat la fix, celor aproape 12 ore de somn.

 

Singură prin Istanbul

Grand Bazaar (Kapali Çarşi)

Din Taksim am luat funicularul până în Kabataș, iar de aici, tramvaiul T1 până Beyazit – Kapalicarși. Aici se află Marele Bazar, primul aflat pe lista mea imaginară. Bineînțeles au urmat vreo două ore de orbecăit pe aleile bazarului, nu știu de câte ori ‘oi fi trecut prin același loc, dar am constatat asta după reacțiile comercianților. Deh… nici nu-s ușor de trecut cu vederea…

Pentru mine, piețele și bazarurile sunt un must see oriunde merg. Vizitându-le, simt că reușesc să mă conectez cu lumea reală, cu ceea ce înseamnă traiul de zi cu zi. Că ele au fost transformate în ceva mult prea comercial, prea turistic, asta-i evident, dar mi se pare fascinant să mă plimb printre tarabe, să observ, să miros, să gust, să fotografiez, să mă tocmesc și să cumpăr. Negociatul e o deprindere la care mai am de exersat, dar dacă m-aș duce mai des, cred că m-aș specializa. Deh… de la Egipt mi se trage!

Da, am negociat pentru toate lucrurile ce mi le-am cumpărat, însă dacă voi fi plătit un pret corect, sau măcar mai bun, nici nu mi-am bătut capul să aflu. Ideea era să-mi intru în rol și să mă distrez, ceea ce mi-a ieșit de minune!

 

Grand Bazar

Grand Bazar

Grand Bazar

Grand Bazar

Grand Bazar

Grand Bazar

Grand Bazar

Moscheea Suleymaniye sau Moscheea lui Soliman (Süleymaniye Camii)

 

La un moment dat, mi-am dat seama că rucsacul din spate devenise mult prea greu, semn că trebuie să mă opresc din cumpărat, zile mai erau, așa că luând-o la pas într-o direcție aparent bună, zic să mă îndrept spre Moscheea Suleymanye. Bineînțeles, cu un ochi în obiectivul camerei și cu altul în telefon, pentru a mă orienta, am greșit drumul spre moschee. Și uite așa, m-am învârtit în jurul acesteia, până am găsit calea de acces.

Mie-mi place să merg pe jos, să mă pierd pe străduțe, ocazie cu care am descoperit un magazin ca-n 1001 de nopți, plin cu articole și corpuri de iluminat, de toate culorile și formele, iar ceva mai departe am dat peste un altul cu narghilele. Pfff…. eram precum un copil în raiul cu jucării. M-am văzut nevoită să mă limitez la a admira, fotografia și socializa cu vânzătorii. Loc în bagaj era foarte puțin, nicidecum pentru o narghilea!

 

Am ajuns și la Moscheea lui Soliman, frumoasă tare, iar view-ul din curtea laterală, spre Bosfor a meritat toată rătăcirea mea până acolo. Moscheea se poate vizita, bineînțeles respectând câteva reguli atât ce țin de chestiuni religioase cum ar fi: accesul non-musulmanilor în moschee se poate face doar în afara orelor de rugăciune, femeile trebuie să aibă capul acoperit, dar și să aibă o îmbrăcăminte decentă: nu brațe, picioare descoperite, nu decolteuri. Asemenea și-n cazul bărbaților, nu în șort ori maieu/tricou. Și desigur, obligativitatea de a lăsa încălțările la intrare. La toate acestea, in vremuri de pandemie, se adaugă purtatea măștii de protecție, pe alocuri se monitorizează temperatură corporală și se încurajează păstrarea unei distanțe.

Interiorul este superb, este una dintre marile moschei construite în perioada clasică a Imperiului Otoman, fiind construită după modelui moscheii Hagia Sofia. Exteriorul de asemenea, impresionant, curtea fiind ornată peste tot cu coloane de marmură și granit.

 

Moscheea Suleymaniye

Moscheea Suleymaniye

singură prin Istanbul

Moscheea Suleymaniye

Moscheea Suleymaniye

 

 

Moscheea Albastră și Sultanahmet Square

Precum Grand Bazar și Moscheea Albastră (Moscheea Sultanului Ahmed sau Sultan Ahmet Camii) este unul din emblemele Istanbulului.

În această perioadă se află în plin procedeu de restaurare, atât la interior cât și la exterior. Se poate vizita chiar și-n aceste condiții, respectând desigur cam aceleași condiții ca și la moscheea Suleymaniye. Nu se pot admira prea multe, așa că am intrat și am iesit imediat. Sunt curioasă cum va arăta după ce se va fi terminat toate lucrările.

Imediat în lateralul Moscheii Albastre se află Sultanahmet Square (sau Hipodromul), loc de promenadă, unde vei putea admira câteva opere cu imortantă însemnătate istorică. Fântâna Germană, Columna lui Constantin, Obeliscul Egiptean și Columna Șarpelui, toate pot fi văzute de-a lungul Hipodromului, folosit în vremea Imperiului Bizantin, ca și arenă publică, în special pentru cursele de care, cu două roți, trase de patru cai.

 

Moscheea Albastră

Moscheea Albastră

Moscheea Albastră

 

Hypodrome – Fântâna Germana

Hypodrome – Obeliscul Egiptean și Columna lui Constantin

 

 

 

Moscheea Hagia Sofia (Moschee Ayasofya) 

Pentru a-i vizita interiorul, am revenit și a doua zi în acest loc, pentru că-n prima zi timpul a fost deloc generos cu mine. Mai bine așa, pentru că m-am putut bucura de frumusețea moscheii, fără aglomerația de turiști ce începe să sosească în jurul prânzului. Moscheea este imensă iar interiorul este de-a dreptul somptuos. Interesant de menționat este faptul că lăcașul de cult a fost de fapt la origine o biserică creștină, construită din ordinul împăratului Iustinian și a servit drept catedrală a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol . Convertită în moschee după ocuparea Constantinopolului de către otomani, în 1453, ea a fost transformată în muzeu în 1934 de către primul preşedinte al Republicii Turcia, Mustafa Kemal, cu intenţia de a oferi acces întregii lumi la această capodoperă.

Până anul acesta, când Hagia Sophia, în prezența liderului Recep Erdogan, a revenit lăcaș de cult pentru toți musulmanii, iar în 24 iulie 2020, s-a auzit prima rugăciune musulmană, după o pauză de aproape un secol.

Interesantă poveste are această Hagia Sophia!

 

Moscheea Hagia Sofia

singură prin Istanbul

 

Moscheea Hagia Sophia

Moscheea Hagia Sophia

singură prin Istanbul

 

Cisterna Basilică

Numit și Palatul Scufundat, Basilica Cisternă este un alt obiectiv turistic căutat de vizitatori, situat imediat în lateralul Moscheii Hagia Sophia.  Construită în timpul împăratului Iustinian I, cu scopul principal de a asigura apa necesară Constantinopolului, în vremea Imperiului Bizantin. Toate gradinile Palatului Topkapi, fiind irigate cu apa din cisternă.

Acum locul este unul destinat vizitării de către turiști, iar principala atracție sunt cele două capete de meduză dispuse destul de ciudat: unul întors, celălalt dispus în lateral. Intrarea costă 30 ₺.

 

 

Cisterna Basilica

Cisterna Basilica – Medusa

Cisterna Basilica – te poți costuma în sultan, dacă vrei!

 

 

Bazarul Egiptean ( Misir Carșiși)

Doar nu se putea să-l ratez! Bazarul de mirodenii este o altă atracție turistică și nu numai, unul din importante centre comerciale ale orașului. Vrei să cumperi condimente, rahat turcesc, ceaiuri, obiecte diverse care să-ți amintească de vizita ta la Istanbul? Bazarul egiptean este după umila mea părerea cel mai potrivit loc.

Este situat chiar lângă Bosfor și dacă vii cu tramvaiul T1, coboară în stația Eminonu sau la Karakoy, pe cealaltă parte a podului Galata și totodată, admiri și proveliștea, bei un ceai la unul din localurile de pe pod ori de pe lângă, admiri, interacționezi, socializezi cu pescarii de pe pod.

Așadar, Bazarul de mirodenii trebuie să fie un must see când vii în Istanbul!

 

Bazarul Egiptean

Bazarul Egiptean

Bazarul Egiptean

Bazarul Egiptean

Bazarul Egiptean

 

Palatul Topkapi 

Palatul este fostă reședință a sultanilor otomani timp de aproximativ de 400 de ani. Este situat lângă Moscheea Hagia Sophia, așa că dacă urmezi zidurile laterale, vei putea pătrunde foarte ușor prin Poarta Imperială, una din multele căi de acces. Eu am ocolit, specific mie… deh… prin Parcul Gulhane și bine am făcut, pentru că astfel am făcut și o plimbare prin acest frumos parc.

Palatul Topkapi este o imensitate de palat, te pierzi usor prin curțile interioare, dacă nu ai ceva spirit de orientare. Musai să cereți o hartă la casa de bilete, uite că mie nu mi-a trecut prin cap asta și de multe ori mă întrebam pe unde s-o iau și ce să mai vizitez. Dacă aș fi stat să iau fiecare curte interioară, fiecare clădire, cu siguranță aș fi stat o zi intreagă acolo. Chiar și așa superficial pe alocuri, mi-a luat 3 ore să vizitez Palatul. Locul este imens, dar frumos tare. Curțile și toate interioarele acelea te fac să te simți nesemnificativ într-o lume a sultanilor otomani.

Palatul este înconjurat de 4 km de ziduri înalte si are o suprafata de 700.000 metri patrati. Intrarea costă 100 ₺ și dacă vrei să vezi și Haremul, se mai achită 70 ₺. Mi-ar fi plăcut, dar mi-am spus c-o las pe data viitoare.

Frumos locul și mai ales view-ul spre strâmtoarea Bosfor. Nu ocoliți să-l vizitați!

Nooo… Palatului Topkapi trebuie să-i acor un articol separat! Asemenea și bazarurilor.

 

singură prin Istanbul

Palatul Topkapi – reședință a sultanilor otomani

Palatul Topkapi

Palatul Topkapi

Palatul Topkapi

Palatul Topkapi

Palatul Topkapi

 

Croaziera pe Bosfor

Croaziera pe Bosfor n-am mai apucat s-o fac. Am fost în urmă cu doi ani și a fost o experiență waw. Este fain să observi orașul și frumusețile lui de pe apă, mai ales la lăsatul serii. Vei avea de ales dintre o mulțime de vase și oferte, numai să ajungi la Bosfor și ești ca și plimbat! Poți opta pentru o plimbare cu feribotul, folosindu-te de Istanbul Kart, să treci dintr-o parte în alta, de pe partea europeană pe cea asiatică.

 

Emblematicul Galata Bridge

 

Piața Taksim – Cartierul Beyoglu

Uite cum era să uit eu de Taksim Maidan! Păi dacă am stat in zona asta, mă învârteam practic tot timpul pe aici. Piața Taksim nu este vreo atracție turistică, dar cu toate astea e foarte frecventată în rândul turiștilor din mai multe motive. Unul e că în Taksim ajung autocarele care fac transfer între aeroport și oraș. Taksim este un cartier comercial cu viață de noapte vibrantă, cu restaurante, cafenele și magazine ale tuturor brandurilor celebre.

În mijlocul pieții vei găsi Monumentul Rebublicii, singura atracție a pieții, loc unde se desfășoară ceremonii de tot felul. Dacă ploaia și pandemia n-ar fi jucat feste, probabil că aș fi asistat la o asemenea paradă, că exact pe 29 octombrie, în Ziua Națională a Republicii Turce.  În afara unor coroane de flori depuse la bazele monumentului, zorzoanelor atârnate și a emblematicului tramvai de epocă, ce  șerpuiește pe lângă Istiklal Caddes (Bulevardul Independenței), principalul bulevard pietonal al orașului, absolut nimic spectaculos.

 

Monumentul Republicii – Piața Taksim

Taksim Square seara. Probabil că anul viitor noua moschee va fi gata!

29 octombrie – Ziua Națională a Republicii Turce

singură prin Istanbul

Celebrul tramvai de epocă din Taksim

Istiklal Caddes, principalul bulevard pietonal al Istanbulului

 

Concluzia întregii escapade de una singură prin Istanbul

Sper ca data viitoare să am ceva mai mult timp și vreme mai frumoasă. M-a prins de vreo două ori și ploaia, așa c-a fost cu de toate. Dar experiența a fost waw! Să mă plimb peste tot după bunul meu plac, să nu depind de nimeni și nimic, să mă hotărăsc pe loc dacă stau la o cafea sau plec mai departe este chiar fain.

Și daaa, a fost super waw să călătoresc singură!!!! Presimt că o s-o tot fac de acum înainte. Numai să mă lase pandemia!

N-am avut nici un dubiu că nu mi-ar fi bine. La întoarcere multă lume mă intreba cum de-am avut curaj să plec singură. Mai ales pe timpurile astea. Desigur, m-am informat foarte bine și știam in mod cert că nu voi intra in carantină nici în Turcia, dar nici în România la întoarcere. Nu puteam să risc în felul acesta și am luat în calcul tot. Desigur prevăzutul pândește la tot pasul, exact așa cum s-a întâmplat și a doua zi de la întoarcerea mea, când un puternic cutremur de peste 7°Richeter s-a produs în zona Izmir. S-a resimțit și-n Istanbul puțin, dar fără pagube.

Riscul există la tot pasul, chiar și cât stai în confortul casei tale.

Voi reveni cu articole separate, detaliate despre aceste locuri minunate. Dacă ai vreo curiozitate, nu ezita să-mi lași mesajul tău în comentarii, la finalul acestei postări. Despre ce anume ai vrea să-ți mai povestesc?

Nu uita că te aștept și pe Facebook și Instagram, cu un Like/Follow și o mulțime de postări!

Hugs!

 

https://www.instagram.com/p/CHAE_2IMLwn/

 

 

 

 

 

4 Comments

  • Elvira

    11 noiembrie 2020 at 21:12

    Grozav articolul tău, un eseu îndrăznesc să spun. Mă bucur că mi-ai dat ocazia să-mi reamintesc de locuri frumoase pe care îmi doresc să le revăd.
    Felul tău de a face turism, este și al meu, cât mai aproape de oamenii obișnuiți. Iar turcii sunt gazde plăcute. Și cu mâncarea sunt de acord, alegem mereu locurile cele mai simple, cu localnici mulți.
    Mult noroc în noul tău stil de a călători! Ai luat prima piatră, mergi înainte cu curaj.
    A, în prima mea vizită la Istanbul am fost singură. Noaptea a fost cutremur, s-a simțit mai mult pe partea asiatică decât în Sultanahmet. Eu am dormit neîntoarsă, la tv în Romania se anunța că e nebunie în Istanbul, soțul meu era disperat până m-a prins la telefon…. eu culmea, nu știam nimic, a trebuit să întreb la recepție !

    Răspunde
  • Raluca

    18 noiembrie 2020 at 10:14

    Superbe pozele! Mi-ai facut asa un dor de Istanbul! Si mie imi place sa ma intorc in locuri prin care am mai fost. E mai relaxant, parca alergi mai putin si te bucuri mai mult de atmosfera. Spor la calatorit, cat si pe unde se poate!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

UA-80424723-1
%d blogeri au apreciat: