
Narcisa 🙂
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu am o relaţie atât de specială cu ale mele cumnate, ambele pasionate de călătorii. Cine se asemăna, se adună 🙂 Pe Narcisa, căci despre ea este vorba astăzi, o cunoaşteţi deja.
Există deja două guest-post-uri ale ei, aici pe blog, unul în care ne împărtăşeşte impresii despre Londra , un oraş de suflet atât al ei, cât şi al meu, iar celălalt despre Oslo, capitala Norvegiei pe care eu n-am reușit s-o văd, încă, dar sper să nu treacă mult până atunci. Aşa cum v-am spus deja, avem multe lucruri în comun, iar călătoriile sunt mai mult decât o pasiune pentru noi, un stil de viaţă în devenire, aş putea spune chiar. Am călătorit împreună la Londra, Paris şi Milano, vacanţe din care am adunat o mulţime de momente frumoase, amintiri pe care nu le vom uita nicioadată şi fotografii cu miile. Sper să nu ne oprim doar la atât!
Narcisa adoră să călătorească în destinații mai puțin călcate
Dar pe lângă aceste destinaţii atât de comune în rândul nostru, Narcisa are o înclinaţie şi către destinaţii mai ciudate, prin locuri mai puţin bătute, prin ţări precum Siria, Liban sau Iordania. Iordania este una dintre principalele destinaţii turistice ale Orientului Mijlociu, o ţară în care putem vizita atât de multe vestigii istorice, locuri biblice şi nişte minuni ale naturii cu adevărat fantastice, încât aceasta merită un loc special pe blog, unul care va veni cu siguranţă foarte curând.
Despre Siria vreau s-o provoc pe Narcisa să ne povestească în acest articol. I-am propus de ceva vreme asta şi mi-a promis că se va gândi la idee. Cum a trecut ceva timp, m-am gândit că un articol sub formă unui interviu ar fi mult mai potrivit.
Siria trece încă printr-o perioadă grea
Ştim cu toţii de războiul civil cu care se confruntă Siria de mai bine de şapte ani, ce a dus la distrugeri catastrofale. Pe lângă cei 5 milioane de sirieni obligaţi să–şi părăsească casele şi să fugă din ţară şi mai bine 400.000 de suflete care şi-au pierdut viaţa încă de la începuturile conflictelor în martie 2011, Siria a pierdut şi importante obiective de mare interes turistic. Poate cea mai mare pierdere din acest punct de vedere este Oraşul Antic Palmyra înscris în 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, care a fost distrus în totalitate de militanţii ISIS.
Cu câţiva ani în urmă nu ştiam mare lucru depre Siria sau Iordania, iar când am auzit-o pe Narcisa că urmează să plece aici, şocul a fost maxim, dar nu doar pentru mine, ci şi pentru toţi ceilalţi apropiaţi. A apucat iată să vadă o parte dintr-o lume care din păcate nu mai există, să se bucure de frumuseţi pe care noi nu vom mai putea să le vedem, să interacţioneze cu oameni care astăzi nu mai duc acel stil de viaţă şi nu-l vor mai avea vreodată. Tocmai de aceea, am rugat-o să împărtăşească cu noi din experienţele trăite prin aceste locuri, acum distruse.
Să vedem!
-
Siria. Când? Cât? Cum?
Da, Siria. Ştiu că sună puţin înfricoşător, acum, dar în 2010 nu era aşa. Aflându–mă în Iordania, în vizită la nişte prieteni dragi, mi s-a propus şi vizitarea Siriei. Şi am zis da. De ajuns… am ajuns cu maşina.
-
Iată și cea mai banală întrebare poate dintr-un astfel de interviu: De ce Siria?
Amicii mei locuiesc foarte aproape de graniţa cu Siria, în Ramtha, o mică localitate de lângă Irbid și obişnuiau să–şi facă cumpărăturile în ţara vecină, tocmai pentru că preţurile erau mult mai scăzute decât în Iordania. Acum e clar că au renunţat la vechiul obicei. Iar acesta, iată că a fost un prilej pentru mine pentru a vedea şi o altfel de faţă a unei alte ţări arabe.
-
Știu că n-ai fost singură în Siria, ci alături de alți prieteni, de origine iordaniană. Cum ai simțit asta, din perspectiva unui european, ca pe un handicap sau avantaj că nu erai una de-a lor?
Există în mod cert atât avantaje cât şi dezavantaje. Uite, spre exemplu, visa pentru mine, ca cetăţean european era mai scumpă decât pentru ei, iar eu am fost nevoită să stau la cozi mai lungi decât ai mei prieteni. Dar să aduc aminte şi de un avantaj, toţi cei ce se ocupau de toate formalităţile de trecere a frontierei, majoritar bărbaţi, m-au cocoloşit cu atenţia şi întrebările lor. M-am simţit o mică “vedetă” printre ei.
-
Care a fost prima impresie pe care ți-ai făcut-o imediat cum ai pășit pe pământ sirian? Știu că veneai din Iordania. Cum ai putea compara Siria, în raport cu mai democratica Iordanie?
Am ajuns noaptea târziu în Damasc, iar prima impresie ce mi-a dat-o acest oraş a fost că mă aflu undeva prin Europa (mai de est, ce-i drept…). A doua zi…. Am fost plăcut surprinsă să descopăr un oraș colorat, un Damasc extrem de aglomerat, forfotind de localnici urmându-și rutina și turiști curioși de a descoperi locuri inedite și oameni autentici cu preocupări absolut obișnuite. Am găsit un oraș mult mai europenizat decât cele iordaniene, cu clădiri moderne, blocuri cu multe etaje și femei mai puțin acoperite decât în Iordania. E de la sine înțeles că totul nu mai este ce-a fost cândva.
-
De ce impedimente te-ai lovit într-o țară atât de rigidă cum era/este Siria? Te-ai simțit constrânsă sau discriminată doar pentru ca ești femeie și nu ești acoperită?
Da, categoric da! Uite, spre exemplu, cei doi prieteni ai mei, soţ şi soţie, pentru că n-au putut demonstra că sunt căsătoriţi, neavând un act care să dovedească acest aspect. au fost nevoiţi să–şi ia camere separate. Bine, asta se întâmplă în multe ţări arabe, dar în Siria m-am lovit de această problema. În afara insistenţei cu care mă priveau şi mă abordau bărbaţii, nu m-am simţit în nici un fel discriminată.
-
Spune-mi te rog, ce te-a șocat în scurta ședere din Siria? Întreb asta pentru că sunt sigură că ai avut parte și de astfel de experiențe.
M-au surprins multe aspecte, unele în mod plăcut, altele nu tocmai. În primul rând m-a şocat tupeul bărbaţilor, cu care se opreau din activitate şi mă sorbeau din priviri. Sau felul în care mă agăţau prin bazare, am avut momente în care m-am simţit efectiv hărţuită. Copii care se opreau pe stradă şi mă priveau insistent, după care începeau să radă în hohote.
Nu știu dacă a fost șoc, dar am rămas atât de plăcut surprinsă că am descoperit atât de multe cafenele tipic europene, decorate cu foarte mult bun gust, în care se vindeau numeroase sortimente de cafele, înghețată, fresh-uri sau diverse tipuri de alune.
-
Știu că ai fost în Marele Bazar din Damasc, unul dintre cele mai mari și mai vechi din lume, care astăzi nu mai este ce-a fost odată. Spune-mi te rog, cum ai găsit tu atmosfera din acest faimos bazar, pe care noi ceilalți nu vom mai avea probabil șansa să-l mai vedem vreodată?
Nici nu-ţi poţi imagina câte magazine erau şi ce puteai găsi în acest bazar. O multitudine de galerii comerciale, atât de diverse, de la cele mai modeste tarabe la care se vindea porumb fiert sau suveniruri, până la cele mai somptuoase magazine cu bijuterii, sau materiale textile şi dantele. Câte materiale! Un adevărat răi, o Mecca pentru pasionaţii de cumpărături. Imposibil de ignorat erau multitudinea de magazine în care se vindea aur. Atât de mult aur! Erau la tot pasul.
Am ajuns în jurul prânzului în bazar, nu puteai arunca un ac. Turiştii se aventurau printre mulţimea de femei acoperite, însoţite de soţi atenţi. Fiecare comerciant încerca să–şi vândă marfă în felul propriu. Un furnicar de oameni.
-
Ce altceva ai mai vizitat în Siria?
N-am dispus de mult timp pentru a vizita Siria, dar Damascul l-am făcut la pas cam cât s-a putut face într-o singură zi. Mi s-a părut un oraş exprem de aglomerat, foarte animat, plin cu pieţe cu mirodenii, fructe, legume şi tot felul…. Am colindat pe străzi printre localnici şi turişti, am admirat pur şi simplu un oraş frumos, care cine-ar fi crezut pe atunci că nu avea să mai fie probabil niciodată ce era în acel moment.
-
Partea gastronomică ocupă un loc semnificativ în călătoriile mele, știu că și pentru tine. Ce ai mâncat și ți-a rămas în memorie? Cum ai găsit restaurantele de aici?
Aşa cum îţi spuneam mai devreme, am fost în câteva cafenele decorate cu mult bun gust, care arătau într-un mare fel, suprinzător pentru Siria. În Damasc am luat un prim contact cu salata tabouleh, care conţine mult, mult pătrunjel ce a mers perfect cu frigăruile de berbecuţ marinate şi rumenite atât de bine pe grătar, căpătând o nuanţă aurie perfectă. Gustul acela n-am cum să-l uit vreodată. Dulciurile! Ohhh dulciurile erau dumnezeieşti! Peste tot erau tonete cu îngheţată, atât de gustoasă, cu o textura gumoasa şi un gust plăcut ce aducea a halviţă. Nu mai spun de tot felul de baclavale cu nucă, fistic. Hmm!
-
Ce ți-a plăcut cel mai mult în Siria?
În mod cert Marele Bazar a fost cel care mi-a pătruns iremediabil în suflet. Acum, gândindu–mă la situaţia atât de şubredă de acolo, nu-mi rămâne decât să apreciez şi mai multocazia iviţa de a vizită la un moment dat această ţară. Dacă aş avea ocazia, n-aş spune nu unei alte astfel de experienţe şi ştiu sigur că acum aş vedea cu alţi ochi totul. Îți dai seama ce ședințe de shopping am întreprinde aici?
-
Ai recomanda Siria ca și destinație de vacanță? Tu ai mai merge aici?
Dacă aş/am putea face abstracţie de situaţia socio-politică din aceste vremuri, da aş recomanda Siria şi aş mai merge. Dar e imposibil să putem trece cu vederea de situaţia complicată de acolo, aşa că până când aceasta se va remedia … sunt destule locuri de explorat!
-
Și pentru că o fotografie face uneori cât o mie de cuvinte, vreau să te rog să ne pui la dispoziție nu doar una, ci mai multe fotografii din escapada ta siriană.
Sigur că da. Cine-ar fi ştiut acum vreo 7 ani că urmează să mi se ia un astfel de interviu? Fotografiatul nu era pentru mine pe atunci un factor atât de important. Îţi dai seama ce fotografii aş fi realizat acum?!
-
Îți mulțumesc din suflet că ți-ai făcut timp să răspunzi la cele câteva întrebari, care sper eu că te-au ajutat să rememorezi cu drag momente faine din timpul vacanței tale din Siria.
Cu mare drag! M-am bucurat să rememorez momente și locuri interesante.
-
Ca o ultimă întrebare, care nu este chiar sub această formă: îmi promiți că nu va trece multă vreme până când va apărea un următor set de impresii, de astă dată despre Iordania?
Da, categoric da! Iar despre Iordania, chiar am ce povesti! Am fost de trei ori aici, așa că stați pe aproape!
Cam asta a fost despre Siria, despre Damasc mai exact. Sper eu că am reușit să vă captez atenția și că v-am satisfacut curiozitatea și pofta de informații despre destinații interesante, iar dacă aveți și alte curiozități, nu ezitați să întrebați în comentarii! O voi ruga pe Narcisa să vă răspundă tuturor!
Apreciez comentariile și impresiile voastre, așa că dacă considerați că merit câteva cuvinte frumoase (sau nu..), nu vă abtineți! Dați frâu liber cuvintelor! Vă invit să ținem legătura și pe Facebook ori Instagram!
Apropo! Voi în ce locuri mai puțin obișnuite ați călătorit?