Vă povesteam în articolul anterior despre recenta mea vizită prin Pivnițele de la Brănești și vă spuneam despre cât de bun e vinul făcut acolo, dar și cât despre cât de frumos e. Păstrând aceeași notă, vă invit azi în Epoca de Piatră! La propriu 🙂 Eu am fost și dacă mă întrebați cum a fost, o să vă răspund foarte simplu: mi-a plăcut mult de tot și vă recomand tuturor să ajungeți acolo.
Nu cu multă vreme în urmă, în 2016 mai exact, cu mare fast și bineînțeles, scăldat cu mult vin bun, a fost inaugurat Restaurantul Epoca de Aur de la Brănești. Da, da, tot aici este și Vinăria Brănești, despre care v-am povestit. Restaurantul aparține aceluiași proprietar ca și vinăria, respectiv domnul Vasile Dulgher, care deține crama din 1986.
Ambele le vom găsi la marginea localității Brănești, la 5 km de orașul Orheiul Vechi și la alți 50km de Chișinău. Drumul este relativ bun din capitală, am făcut până acolo în jur de 40 de minute cu mașina. Întrucât urma să luăm cu toții parte la o degustare de vinuri, am închiriat o mașină cu șofer.
După ce-am terminat cu excursia prin beciurile vinăriei și-am degustat din unele dintre cele mai bune vinuri din Moldova, ne-am îndreptat de îndată spre restaurant. Aveam deja rezervare, ne luasem un pachet care, pe lângă excursie și degustare, aveam inclus și prânzul. Nu orice fel de prânz și în orice fel de restaurant, ci unul cu adevăt spectaculos: în Restaurantul de Piatră.
Bun, probabil că vă întrebați deja: și ce-i atât de interesant la acest restaurant. Păi, hai s-o luăm altfel decât de obicei. Uitați-vă la fotografiile ce urmează, iar dacă v-am făcut curioși, găsiți mai multe informații spre finalul articolului.
Fotografii Restaurant Epoca de Piatră
Înainte e restaurantul, la vreo 500 metri în stânga se află pivnițele
Fațada, cu totul atipică
Stăpâna locului “Pisi” ne-a întâmpinat și chiar ne-a condus până în restaurant
În interior, fumatul este interzis
Dar există un loc, fain amenajat afară
Cu cât vom înainta, decorul începe să semene cu Epoca de Piatră
Iar atmosfera din interior începe să ne transpună în alte vremuri… cu ritmuri actuale, autohtone:⇓⇓⇓
Asortiment de plăcinte: cu brânză și verdeață, cartofi, varză murată. Ultima e preferata mea 🙂
Sala cu fețe 🙂
Vi s-ar părea că semăn cu cineva din panoul din spatele meu? Se spune că după degustare, fiecare oaspete își găsește omologul pe acest panou 🙂 🙂 🙂
Mai sunteți pe aici? Sper că da, pentru că altfel veți fi pierdut câteva informații de interes ale acestui loc. Nu-i așa că-i i fabulos?
Complexul turistiv Epoca de Piatră
Nu întâmplător am spus complex turistic. Momentan e dat în funțiune numai restaurantul, dar se lucrează la finalizarea hotelului, care va avea 15 camere, unor spații de relaxare și divertisment, dar și a unui WineSpa. Presupun eu, cu vin de Brănești. Eh, ce ziceți, v-ati caza într-un hotel subteran? Ați da bani să experimentați câteva zile în condiții asemănătoare ca cele din Epoca de Piatră? Sunt curioasă tare să cum va arăta rezultatul final.
Așa cum se vede clar și-n fotografii, totul e săpat în interiorul muntelui. Într-o fostă peșteră, din care s-a extras piatra. Iar în acele găuri rotunde, pe care le-ați văzut în pereți, vor fi puse sticle de vin. Presupun că vor fi goale 🙂
Dar până când întreaga lucrare va fi gata, mai e de așteptat, se lucrează de abia la instalațiile electrice și cele sanitare. Condițiile nu-s tocmai prielnice bănuiesc, iar cheltuielile bănui că-s pe măsura proiectului.
Restaurantul Epoca de Piatră
Restaurantul este funcțional, e deschis tuturor, se poate merge oricând să luați masa, încadrându-vă bineînțeles în orarul de funcționare. Vedeți voi, e deschis doar de miercuri până duminică, între 11:00 și 20:00.
Calea spre restaurant e ca un labirint, se trece prin mai multe încăperi și culoare. Din loc în loc se întâlnesc marcaje ce ne conduc în interior, bineînțeles totul păstrează un decor antic, nimic nu pare să altereze imaginea de primitiv. Pereții sunt decorați cu desene specifice, animale ce se presupune c-ar fi trăit în acele vremuri.
Pășind în interiorul restaurantului, am simțit o atmosferă mult mai primitoare și călduroasă (la propriu), întreținută de câteva surse de foc de lemne și o muzică populară ambientală. Am simțit cum efectiv am pășit într-o altă lume, iar decorul intenfica și mai mult starea mea. Mobilierul, decorațiunile, uneltele, blănurile și toate lucrurile expuse, toate sunt din aceeași poveste.
Ne-am așezat la o masă, în apropiere de foc, ne-am bucurat de fiecare moment petrecut acolo, precum și de bucatele și vinurile ce ne-au fost servite, rând pe rând. O atmosferă de poveste!
Spre ieșire, după degustarea atâtor vinuri bune, am fost invitați să trecem și prin “sala cu fețe”. Există un panou cu tot felul de figuri caraghioase. Se spune că după ce-ai gustat din toate vinurile alea bune, sigur îți vei găsi sosia acolo.
Dacă și ție ți-a placut locul, îti recomand să iei în calcul să petreci câteva zile în jurul Chișinăului. Sunt câteva locuri drăguțe de vizitat, oamenii sunt primitori, prețurile sunt bune, nu la fel de bune ca în urmă cu doi ani când am mai fost, dar se mănâncă și se bea bine. Ce-i place românului să facă, nu?
Nu uita să distribui articolul și prietenilor tăi de pe Facebook sau din celelalte retele de socializare folosite de tine. Iar pentru mai multe fotografii, poți arunca un ochi si pe contul meu de Instagram! Îți voi da negreșit follow-back! 🙂
Călătorii frumoase să aveți și să vă ducă picioarele prin cele mai fabuloase locuri de pe pământ!
