Astăzi proiectul meu de suflet angelacalatoreste.ro împlinește 2 ani de existență. Fix în această zi, cu 2 ani în urmă, cu emoții copleșitoare, publicam primul meu articol despre Irlanda. Și cum ziua de azi vine la pachet cu un mare motiv de bucurie pentru mine, nu se putea s-o celebrez altfel, decât împreună cu voi, cei care citiți ceea ce scriu eu. Voi ați fost și-mi sunteți părtași la fiecare cuvânt, voi sunteți cei care mă motivați să continui ceea ce fac cu atâta dedicare și entuziasm. Astfel, am pregătit un articol aniversar, dedicat în întregime celor 2 ani în care am investit atâta pasiune în articolele pe care le-am publicat.

Au fost doi ani grozavi,  pentru care mă încearcă un uluitor sentiment de satisfacție personală. Am pornit de la zero cunoștințe și am realizat atât de multe lucruri de care habar nu aveam că aș fi capabilă. M-am întâlnit cu o mulțime de greutăți și supărări, dar peste care am fost capabilă să trec cu bine. Așa că voi lăsa la o parte toată modestia, care mă caracterizează și voi recunoaște în fața voastră că mă simt mândră de mine și de capacitățile mele. 

Desigur, întotdeauna există loc de mai bine, de mai mult, de mai bun și mă străduiesc să evoluez cât mai frumos posibil. Și nu-i ușor, dar e frumos! Nu-mi doresc o evoluție rapidă, pentru că astfel voi pierde din frumusețea lucrurilor mărunte. Dar îmi doresc să urmez un parcurs frumos, curat, de care să fiu mândră peste ani și ani. Tot ceea ce fac pe blog, o fac din pasiune și sper să nu mă abat de la principalul meu scop: să fiu eu, să scriu exact așa cum simt, fără înflorituri și artificii, să-mi păstrez același stil curat, prin care vă transmit vouă gândurile, trăirile, experiențele mele, călătoriile mele.

Doamne ce emoții am avut când am publicat primul articol! Îmi era așa de teamă de reacțiile ce vor urma, de felul în care îmi vor fi percepute ideile. Eventualele critici negative m-ar fi demoralizat probabil. Slavă Domnului că n-au existat!

Totul a pornit într-o glumă

De mică obișnuiam să-mi păstrez amintirile într-un jurnal. Aveam caiete întregi cu însemnări, dar, pe care, nu le-am recitit niciodată cu mândrie. Mi se părea că scriu chiar prost și-am renunțat. Peste ani, am început să călătoresc prin diverse locuri, să adun experințe și amintiri de tot felul. Se adunau și începeam să le pierd șirul. Nu-mi doream nicicum să uit din acele momente frumoase trăite anterior. Așa că ideea jurnalului a început să prindă contur din nou în mintea mea. Sub o altă formulă, desigur!

Începusem să scriu, destul de timid, câteva idei succinte pe un site de profil, după care ceva mai elaborate. Dar faptul că mă aflam cumva în spatele unui pseudonim, îmi acorda o stare de confort emoțional. Mereu m-am temut să ies în evidență. Am continuat și bine am făcut, pentru că aprecierile n-au întârzizat să apară. De îndată ce câteva persoane apropiate mie au aflat de mai noua mea pasiune, au început să sosească și încurajările. Să merg mai departe, să trec la un alt nivel… Exact ceea ce aveam nevoie!

Vă mulțumesc tuturor!

Întotdeauna am simțit o oroare față de ceva nou, de schimbările bruște. Să ies din propriul meu confort emoțional și să mă afirm în fața lumii întregi, a fost pentru mine o mare provocare. Pe care iată, am trecut-o cu brio. Aveam nevoie de sprijin, de încurajări și de aprecieri. Să simt că ideile mele sunt înțelese, era ceea ce aveam eu nevoie în acele momente. Persoane apropiate, au înțeles intențiile mele, mi-au anticipat pasiunea și talentul și m-au încurajat constant. Vă sunt profund recunoscătoare fiecăruia și-mi doresc să vă răsplătesc loialitate prin povestirile mele în care pun, fără nici o cumpătare, suflet, pasiune și perseverență.

Sunteți mulți cei care m-ați încurajat și mi-ați arătat că-mi sunteți alături, că mă susțineți și-mi apreciați ideile, iar pentru asta VĂ MULȚUMESC DIN SUFLET! Nu voi da nume, posibil să omit pe cineva și nu vreau să supăr pe nimeni. Vă știți voi cei care meritați recunoștința mea! N-o să-i uit nici pe cei care au fost ceva mai rezervați poate, sau nu s-au sfiit să-mi aducă critici mai puțin constructive. Am avut de învățat din fiecare sugestie, apreciere sau critică, pentru că nu-i așa,  chiar și cele negative, au un scop motivant și o părticică bună. Vă mulțumesc și vouă!

Indiferent de tipul reacțiilor venite spre mine, ele n-au făcut și nu fac altceva decât să mă motiveze să continui să evoluez frumos și să dezvolt și mai mult ceea ce-am reușit să fac în cei 2 ani de angelacalatoreste.ro

S-au împlinit 2 ani de angelacalatoreste.ro

Iată că au trecut doi ani de atunci, timp în care am călătorit și-am povestit aici, pe blog despre experiențele adunate în timpul escapadelor mele. La câți mai mulți cu putință! Există câteva articole, la începutul blogului, în care v-am povestit despre călătorii efectuate dinainte de a lua naștere blogul, care poate nu cuprind atât de multe emoții și detalii, cât mi-aș fi dorit. Erau călătorii încheiate deja, despre care v-am povestit din ce-mi aduceam aminte. Dacă îmi spunea cineva în urmă cu vreo 4-5 ani că-mi voi face un blog de călatoriii, sigur nu l-aș fi crezut. Călătoream pentru că-mi plăcea să descopăr locuri si culturi noi, să observ diferențele dintre oameni, țări… Până să încep să scriu, nu acordam atât de multă importanță anumitor detalii, sau felului în care făceam fotografii. Nu m-am gândit niciodată că va veni vreodată o vreme în care să le arăt lumii

Odată cu debutul meu în lumea asta frumoasă a blogging-ului, stilul meu de a călători, a început să cunoască schimbări majore.

Pfiu! Îmi este încă greu să mă numesc blogger. Nici nu știu dacă mă voi putea obișnui vreodată cu denumirea aceasta. Am început să acord importanță mai semnificativă detaliilor, să mă informez detaliat despre tot ce-ar implica acea călătorie, să-mi iau notițe, să fac planuri, să rețin date, cifre, locuri… Totodată, am început să îmi îmbunătățesc modul de a fotografia. Asta mă bucură și mai mult, pentru că ajung să mă uit cu drag la pozele făcute de mine. Am început să surprind cadre din mai multe ipostaze, să acord muuult mai multă însemnătate acelor detalii din poze. Mă uit la pozele de dinainte de a începe să scriu și cu greu pot găsi câteva care să mă mulțumească. Mi-aș dori să particip la un curs de fotografie!

La vreo 4 luni după lansarea blogului, am plecat în prima călătorie de “bloggeriță”.

În octombrie 2016, mai exact, ajungeam în Malta și aveam emoții atât de mari de parcă plecam pentru prima dată undeva. Îmi aduc aminte că mi-am făcut lecțiile de acasă cu atâta interes și aveam atâtea notițe… Aveam impresia uneori că deja fusesem acolo. Desigur, planurile mele n-au coincis cu realitatea de la fața locului, iar asta n-a fost un impediment pentru a cutreiera insula în lung și-n lat.

A fost o călătorie de pomină, în timpul căreia am trăit moment unice, cu care probbail nu mă voi mai întâlni.. Cu aparatul în mână, am reușit să surprind fotografii mult mai bune decât cele de dinainte, astfel că la întoarcere, am avut mult de muncă pentru a mă hotărî ce să sortez. De atunci, cam așa fac: mă întorc de prin călătorii cu mii de poze. Să am de unde alege…. 🙂

Ce-a urmat?

După Malta, au mai urmat și alte destinații mai mult sau mai puțin inedite pentru mine: Republica Moldova de două ori, Italia de 3 ori, Turcia, Egiptul pentru a 9-a oară și iată “cireașa de pe tort” Cuba.

Au fost 2 ani în care am evoluat mult și am adus îmbunătățiri importante stilului meu de a călători, de a scrie, de orice. Totodată mi-au adus multiple experiențe, recunoștințe, aprecieri, împliniri, bucurii și cel mai important probabil, mi-au adus oameni noi în viață, prieteni noi. A fost și un prilej de “cernere” a unor oameni nu prea sinceri, care existau deja în viața mea și mi-au dovedit că de fapt acea admirație, nu era decât una de complezență.

„Blogul tău ar arăta mai bine pe domeniu propriu!”

Când mi s-a spus prima dată asta, n-am reactionat.Nici nu mă gândeam la schimbări, să-mi iau propriul meu domeniu, să caut o firmă care să mi-l găzduiască, să mut întregul conținut…. Prea complicat! De abia mă obișnuisem cu platforma gratuită, cu greu îi dibuisem câteva dintre secrete. Și-am fost nevoită să fac schimbarea. Nu mai aveam spațiu necesar, iar dacă tot făceam un pas, am spus că trebuie să-l fac așa cum trebuie.

Uite c-am făcut-o și pe asta! Și deși am întâlnit o mulțime de blocaje, pentru că nu înțelegeam nimic din ce trebuia să fac, după mai bine de două luni, timp în care aveam domeniu și hosting, dar nu știam să le folosesc, am putut să fac și pasul cel mare.

Am trecut pe angelacalatoreste.ro!

Treburile n-au mers ca unse cu cei care mi-au găzduit blogul. N-am primit sprijinul de care aș fi avut nevoie și pe care inițial mi-l promisese. Așa că după un an, m-am mutat la un alt provider. Sper ca totul să fie în regulă cu blogul meu. Îmi doresc să-l dezvolt și să-l duc spre un alt nivel, de ce nu?! Nu sunt pe deplin mulțumită de aspectul blogului meu. Sunt conștientă că mai am mult de lucru la el, există o parte bună din articole pe care trebuie să le revizuiesc, să le optimizez pentru motoarele de căutare. Lucrez în continuare la aspectul și conținutul acestuia, ce-i drept nu într-atât de mult pe cât mi-aș fi dorit. Din păcate, nu dispun de prea mult timp, iar asta se vede.

Cu toate acestea, pentru mine, blogul este o realizare de care sunt foarte mândră. Spun asta pentru că tot ce există aici, este numai munca mea. Este munca unui om care n-a avut până acum nici o legătură cu online-ul, cu content-ul media, cu marketingul, cu web designul sau web developmentul. Deloc. Mă străduiesc și nu-i ușor să înțeleg care-i treaba cu SEO, cu mulțimea de plugin-uri ce trebuiesc instalate, cu tot felul de alte modificări și noutăți ce apar. Sunt noțiuni complet străine pentru mine. Învăț pas cu pas și-mi doresc să devin tot mai bună.

Ce realizări și beneficii au venit de pe urma blogului?

Nu voi contabiliza neapărat numărul realizărilor din acești 2 ani, dar ele eu existat și aș vrea să menționez câteva din ele: participarea la două ediții SuperBlog mi-au adus multe beneficii, pentru că astfel am reușit să-mi mențin antrenat stilul de a scrie, am învățat o mulțime de chestiuni despre tot felul de produse și domenii, despre care nu știam nimic. Am constatat că pot să scriu foarte bine și despre credite bancare, produse cosmetic, articole vestimentare sau proiecte imobiliare. Cert este însă că domeniul meu de suflet rămâne travelul, drept dovadă, am spus pas, ediției din primăvară a competiției. În prima ediție, am câștigat pe primul loc o probă ce avea drept subiect fotografia, astfel că suma de bani câștigată, am folosit-o pentru a-mi lua biletele de avion pentru Milano.

Apariții

Un alt motiv de satisfacție a fost și acela în care, articolul meu Hurghada vs Sharm el Sheikh a apărut în ediția din decembrie 2017 al revistei Ioana.

India este destinația la care visez de câțiva ani și unde îmi doresc să ajung într-o altfel de călătorie, pentru o perioadă mai îndelungată. Deocamdată mă rezum la documentare și visare. Înscrierea în competiția Kerala Blog Express a reprezentat pentru mine o experiență fantastică.  În urma acestei particpări am descoperit spiritual competițional, la nivel mondial, pentru ca da, am concurat cu alte câteva sute de bloggeri din întreaga lume. Chiar dacă încă de la început șansele mele au fost reduse, am reușit să adun mult mai multe voturi decât m-aș fi așteptat. Aștept cu mare interes următoarea ediție, când sper să mă pot număra printer cei norocoși care vor ajunge în Kerala – cea mai dezvoltată și prosperă regiune a Indiei.

„Bun și ce ai tu de câștigat scriind pe blog?”

Nu de puține ori am fost întrebată asta, așa că am început să caut și-un răspuns la întrebare. Nu cred că l-am găsit în totalitate. Dar, poate cele mai importante realizări ale mele sunt acelea că aici reușesc să fac într-adevăr ceea ce-mi place, să fiu eu, să depăn amintiri, să împărtășesc aceleași idei și păreri cu oameni faini, cu pasiuni comune cu ale mele. Aici îmi pot expune liber gândirile, îmi pot povesti mie, în primul rând. Am reușit să cunosc oameni frumoși, unii dintre ei chiar și-n offline, să facem schimb de impresii și să dau curs unor legături frumoase de prietenie. Am învățat atât de multe, zilnic aflu despre tot felul de noțiuni, despre care habar n-aveam că există.

Mă bucur de fiecare articol, savurez fiecare realizare. 

Ideea acestui blog n-a fost aceea să scot bani de pe urma lui. Da, aș fi ipocrită să neg faptul că nu m-ar încânta și anumite câștiguri financiare. Dar nu le vânez, iar dacă acestea vor veni la un moment dat….foarte bine! Înseamnă că va fi o trecere la un alt nivel, că blogul n-ar mai fi doar un hobby.

Până una-alta, mă bucur și savurez fiecare moment, fiecare apreciere. Mă străduiesc să public mai des, deși nu prea-mi reușește treaba asta. Îmi propusesem cândva o frecvență de un articol la 2-3 zile…mea culpa! Precum știți, am un job mai mult decât full-time, există perioade din an, când aproape n-am timp nici să respir. Sunt conștientă că pauzele și inconsecvența publicării de conținut dăunează indexării și traficului spre blog. Îmi asum fiecare satisfacție sau pierdere.

Vă mulțumesc din suflet vouă celor care citiți ceea ce scriu eu, apreciați și vă implicați direct sau indirect sprijinindu-mi activitatea pe acest blog! ♥

Dacă doriți să fiți la curent cu toate noutățile și postările mele, nu uitați să vă abonați la newsletterul din dreapta paginii. Puteți, de asemenea să dați LIKE paginii mele de Facebook și Follow contului de Instagram. Am rămas puțin cam restantă la seria de articole despre Cuba, dar promit să le termin cât mai curând. Mai am de spus de asemenea o mulțime de povești despre Egipt și despre cea de-a 9-a călătorie aici.

Apreciez și aștept cu mare interes comentariile și sugestiile voastre! De aveți ceva să-mi transmiteți, nu vă sfiiți s-o faceți!

La mulți ani mie,

La mulți ani angelacalatoreste.ro.

La câți mai mulți ani de blogging,

La cât mai multe realizări!

S-ar putea să te intereseze și: Despre mine