Să scriu despre Roma, nu-i așa de ușor precum am crezut la început. Mi-am dat seama de asta încă din prima zi, când mi-am spus: vei avea mari bătăi de cap Angela! Probabil că vă întrebați: de ce?  Ei bine, Roma este un oraș cum nu-i altul, care pur și simplu m-a copleșit. Dacă nu ești pregătit și cu temele făcute de acasă, te vei pierde în detalii. Așa cum am pățit-o și eu, de altfel. Și sunt convinsă că n-am fost numai eu pusă în situația asta. Roma este un oraș fascinant, cu atâtea monumente și lucrări de artă, cu atât de multe locuri, cu o imensă însemnătate istorică, pe care eu, culmea, nu le-am putut înțelege întru totul. Am simțit că trec pur și simplu pe lângă ele fără să le aflu povestea.

 

Pentru mine, este o mare provocare acum să încerc să reinterpretez viața acestui oraș vechi de atâtea secole. Pur și simplu n-am reușit să-i aflu tainele, să mă integrez printre turiști sau localnici, ori printre locurile acelea care poartă pe umeri o istorie atât de profundă. Am avut senzația că nu eram complet pregătită să văd Roma! Nu știu, voi n-ați simțit asta? Sau sunt eu vreo specie aparte? Pe când părăseam Roma și rememoram acele câteva zile, am constatat că lăsam în urmă o imensă enigmă.

Mi-am dorit să vizitez Roma, dar nu m-am gândit ce-o să însemne pentru mine această experiență. Este clar că va trebui să mai revin, s-o iau pe-ndelete, cu lecțiile făcute de-acasă.

Vă povesteam în articolele anterioare dedicate acestui fascinant oraș, că reușisem să vizitez câteva din frumusețile lui. Îmi doream să cuprind cât mai mult, să văd cât mai multe locuri și să profit de fiecare zi petrecută aici, la maximum. Doar că asta s-a dovedit a fi imposibil, n-am putut rezista să petrec întreaga zi, de dimineață până-n seară pe străzi așa cum aș fi dorit. O vacanță, pe de altă parte, însemnă relaxare, detașare, odihnă, nu doar vizite și hoinărit.

Citește și: Despre Vatican și Castelul Sant’Angelo

 

La Roma, am simțit mai mult ca oriunde, să fac pauze mai lungi, să mă opresc să admir pur și simplu clădirile, să urmăresc oamenii, să petrec mai mult timp prin mulțimea de piețe dominate adesea de fântâni arteziene, obeliscuri, terease și cafenele. Și că veni vorba de ele, cum să nu-mi placă să mă așez la o teresă de la marginea vreunei piețe și să mă bucur de un cappuccino cu adevărat special, o înghețată cum nu găsești în altă parte sau o pizza ca la mama ei. Nici nu-i de mirare că-mi dădeam seama uneori că iar am pierdut mult timp pe străzi, prin piețe, sau restaurante și n-am reușit să vizitez tot ce-mi propusesem.

 

Cea de-a treia zi a mini-vacanței mele de la Roma, am dedicat-o Centrului Vechi. Astfel, m-am urcat în autobuzul 40 de la termini și-am coborât aproape de Piața Navona. Vă invit în continuare, la o altă plimbare pe străzile Romei, să descoperim ce au de oferit și să vizităm Piața Navona, Panteonul și Piața cu Flori! Așadar, îmbarcarea!

 

 

Piața Navona din Roma

În cele câteva zile petrecute la Roma, n-am reușit să văd toate piețele ei, dar Navona este de departe, cea mai frumoasă din cele văzute. Spațioasă și dominată de obeliscul egiptean din centrul ei, în jurul căruia frumoasa Fântână a celor patru fluvii, o face să fie și mai frumoasă.  Așa că nu se cuvinea să trec prin ea ca peștele prin apă și i-am acordat mai mult timp. Cum altfel, decât de pe margine, de la una din multele terase aflate parcă special pentru vizitatori ca mine. Cu un cappuccino în față și cu aparatul foto în mână, am reușit să surprind, cred eu, fiecare colțișor al ei. A intuit oare Bernini ce minunăție va ieși? Pentru cei care nu știți, Bernini a fost cel care a proiectat-o.

Tot aici în Piața Navona, se găsește și frumoasa  Biserică Sant’Agnese in Agone, în stil baroc, a cărei fațadă captează privirile turiștilor.

 

 

Piața Navona se află la doar câteva străduțe distanță de Panteon, un alt obiectiv ce se afla pe listă. Iată de ce vă spuneam eu într-un alt articol că e recomandat să aveți o listă. Astfel, te poți orienta mult mai bine, economisești timp și nu ești nevoit să bați aceleași căi de mai multe ori, inutil.

 

 

Panteonul

Continuând alene, cu privirea fugind în toate părțile nici nu mi-am dat seama că ajunsesem, până când un artist stradal m-a trezit la realitate cu al lui violoncel. Muzica plăcută răsuna în micuța Piazza della Rotonda unde se află Panteonul, iar mulțimea se adunase în jurul celui ce-și încânta publicul. Găsiți aici demonstrația! Deja mă obișnuisem ca aproape toate piețele pe care le văzusem să aibă un obelisc în mijloc. Ei bine, nici aceasta nu făcuse rabat de la regulă și iată-l falnic, amplasat chiar în fața Panteonului. Se pare că din cele aproximativ 30 de obeliscuri egiptene răspândite în întreaga lume, doar în Roma sunt 13 astfel de monumente.

Panteonul este cel mai bine păstrat templu roman, aflat într-o stare excelentă, ce-a fost construit între anii 118-125 d.Hr. Domul acestuia impresionaează prin mărime, având înălțimea egală cu lățimea: 43,3 metri. În tavanul acestuia se găsește un oculus cu un orificiu de 8,3 metri, prin care pătrunde lumina soarelui. Interiorul Panteonului este decorat cu detalii din marmură și granit roz, cu picturi impresionante. Ușile sunt și ele imposibil de trecut cu vederea, înalte de 4-5 metri, realizate din bronz masiv. În interiorul Panteonului se găsesc și mormintele a doi dintre regii Italiei: Victor Emanuel II și fiul acestuia Umberto I. Forma și dimensiunile Panteonului, ajută la o acustică cu adevărat specială. Ve-ți auzi și voi asta, în video-ul de mai jos!

 

 

Deși mi-aș fi dorit să petrec mai mult timp aici, a trebuit să las Panteonul în “grija” altor curioși. Luând iar străzile la pas, am ajuns într-un alt loc pe care-mi doream să-l văd:

 

Campo di Fiori

 

Peste tot am citit despre această piață. Toată lumea recomanda o vizită aici. Trebuie să recunosc c-aveam alte așteptări și-am rămas puțin dezamăgită. Sincer, n-aș recomanda neapărat să ajungeți aici, decât dacă vreți să vă cumpărați produse bio. O mulțime de tarabe cu fructe, legume sau produse lactate și din carne. Mai puțin flori, decât vreo două-trei locuri. Locul acesta este o reală încântare pentru papilele gustative ale oricărui gurmand. O mulțime de brânzeturi erau scose la vânzare și n-am putut rezista până când nu le-am gustat. Credeți că puteți rezista?

 

 

La marginea pieții, chiar la intrarea unui magazin se aflau trei roți imense de parmezan, cum n-am văzut vreodată. Am intrat să mă conving dacă sunt reale. Erau!

 

 

Statuia din centrul pieței îl reprezintă pe filozoful ars pe rug de Inchiziție – Giordano Bruno.

 

 

Vremea începuse deja să dea semne de ploaie, așa cum s-a întâmplat aproape în fiecare zi. Am lăsat centrul vechi în urmă, dar nu înainte de  a gusta înghețata din zonă. Ceea ce vă recomand și vouă: nu ratați să vă faceți plinul de înghețată! Alta mai buna nu ve-ți găsi în altă parte!

Ziua s-a terminat cum altfel, decât cu o binemeritată cină, într-unul din multele restaurante din zona Termini. Despre acestea o să vă povestesc într-un articol separat. Subiectul merită o atenție deosebită și-un articol special acordat lui.

 

Până data viitoare, călătorii și inspirație din plin să aveți!